DISTRIBUIȚI
POLITICO Europe
epa06882878 European Council President Donald Tusk (L) arrives for the second day of a NATO summit in Brussels, Belgium, 12 July 2018. NATO countries' heads of states and governments gather in Brussels for a two-day meeting. EPA-EFE/TATYANA ZENKOVICH / POOL

Preşedintele la final de mandat al Partidului Popular European (PPE), Donald Tusk, a făcut marţi un apel la solidaritate cu Ucraina în faţa agresiunii ruse, subliniind că această ţară apără chiar valorile pe care se bazează civilizaţia occidentală, potrivit agerpres.   

Fostul premier polonez şi-a anunţat anul trecut intenţia de a reveni în politica internă pentru a conduce principalul partid de opoziţie, Platforma Civică, în vederea câştigării alegerilor parlamentare din Polonia din 2023.


Citește și : Turcia nu cedează: Finlanda şi Suedia trebuie să facă paşi concreţi pentru a fi lăsate să adere la NATO

”Angajamentul deplin din partea noastră faţă de Ucraina este nu doar o datorie morală, ci reprezintă un moment ‘de a fi sau a nu fi’ pentru civilizaţia occidentală şi pentru valorile pe care se bazează ea”, a declarat Tusk în intervenţia sa din cadrul congresului statutar al PPE organizat la Rotterdam.

În acelaşi discurs, Donald Tusk a subliniat că decizia de excludere a partidului ungar Fidesz, al premierului Viktor Orban, din PPE a fost corectă, întrucât iliberalismul promovat de liderul de la Budapesta nu reprezintă altceva decât un pas către autoritarismul absolut.

”Depinde doar de noi de partea cui suntem şi ce valori reprezentăm. Atacul lui Putin contra Ucrainei nu poate lăsa pe nimeni indiferent. Ucraina are nevoie de voi, Georgia are nevoie de voi, Europa nu este nimic fără voi. Să nu ne fie frică, să luptăm împreună, uniţi. Trebuie să ajutăm Ucraina să câştige acest război”, a lansat politicianul polonez în faţa delegaţilor PPE.

El a făcut o pledoarie pentru germanul Manfred Weber, singurul candidat la preşedinţia PPE pentru următorii trei ani. Acesta a fost reales în octombrie lider al grupului PPE din Parlamentul European, funcţie pe care o deţine din 2014.

Originar din landul Bavaria şi ales eurodeputat în 2004, Manfred Weber a încercat să obţină preşedinţia Comisiei Europene în 2019, dar el s-a lovit de opoziţia preşedintelui francez Emmanuel Macron, care a declarat public că politicianul german nu are ”nici experienţa, nici autoritatea necesare” pentru a conduce executivul comunitar.

Însă Manfred Weber nu a abandonat, iar decizia lui Donald Tusk de a renunţa la preşedinţia PPE i-a oferit o nouă opţiune.

Citește și : Prima navă cargo a plecat din portul Mariupol cu destinaţia Rusia

În prezent, Partidul Popular European include 81 de partide (printre care Partidul Naţional Liberal, Partidul Mişcarea Populară şi UDMR) din 43 de ţări, preşedinţii Comisiei Europene (Ursula von der Leyen) şi Parlamentului European (Roberta Metsola), şefi de stat sau de guvern din şapte ţări membre UE – Austria, Cipru, Croaţia, Grecia, Letonia, Lituania şi România – şi trei din afara Uniunii, nouă membri ai Comisiei Europene şi cel mai numeros grup politic (176 de membri) din Parlamentul European.