DISTRIBUIȚI
NBC News

Primul sau an la Casa Alba nu l-a schimbat pe Donald Trump, însa el a transformat reguli si comportamente asociate presedintiei cu fiecare postare pe Twitter si fidel filosofiei sale, „America pe primul loc”, filosofie care nu a produs succese importante, dar a provocat în schimb numeroase polemici.

La fel ca si în timpul campaniei sale electorale, Trump nu a lasat pe nimeni indiferent, nici înauntrul, nici în afara Statelor Unite în cele 11 luni de mandat, comenteaza EFE.


Vestea buna pentru liderul de la Casa Alba este ca se afla la un pas de a putea semna înainte de Craciun, asa cum îsi doreste, reforma sa fiscala, care presupune cea mai mare scadere de impozite din ultimii 30 de ani, dar si o crestere semnificativa a deficitului bugetar si de pe urma careia, potrivit studiilor independente, vor beneficia mai ales companiile si cei bogati. Vestea proasta este ca, desi controleaza Casa Alba si cele doua camere ale Congresului, Trump si republicanii nu au reusit sa treaca o lege cu ajutorul careia sa-si respecte promisiunea de a abroga si înlocui Obamacare, asa cum este cunoscuta reforma cu care fostul presedinte democrat Barack Obama a garantat asistenta medicala pentru milioane de cetateni americani.

Zidul de la frontiera cu Mexicul, promis de magnatul american în campania electorala din 2016, înca nu este construit, însa Trump a luat numeroase masuri pentru a-si demonstra ‘hotarârea’ în materie de imigratie. Între acestea, se evidentiaza sistarea programului DACA, ce a protejat de la deportare 800.000 de tineri imigranti ilegali care au sosit în SUA pe când erau copii, a sistemelor de protectie temporara (TPS) pentru cetatenii din Haiti si Nicaragua, precum si ordinul executiv prin care interzicea intrarea în SUA a cetatenilor din sase tari majoritar musulmane.

Cu toate ca a adresat americanilor mai multe apeluri la unitate, începând cu discursul de învestitura din ianuarie 2017, cert este ca Trump guverneaza pentru a-si multumi alegatorii si a îndeplini lunga sa lista de promisiuni din campanie, fara sa tina cont de critici.

În interiorul Casei Albe, cel mai bine vazuti sunt aceia care nu au încercat sa schimbe modul de a gândi si de a fi al lui Trump, consilieri loiali precum Stephen Miller sau Hope Hicks, în conditiile caderii în dizgratie a unor figuri mediatice precum fostul purtator de cuvânt Sean Spicer sau fostul director de comunicare Anthony Scaramucci, care a rezistat în post doar 10 zile. Haosul si tensiunile de la Casa Alba din epoca Trump au devenit norma, cu toate ca în ultima vreme se înregistreaza ceva mai multa stabilitate dupa ce generalul în rezerva John Kelly a devenit seful administratiei prezidentiale în august. Însa la Casa Alba se face simtita si o preocupare constanta pe tema anchetei procurorului special Robert Mueller, legata de presupusul amestec al Rusiei în scrutinul prezidential din 2016.

Explicatiile contradictorii cu privire la motivele concedierii de catre Trump a lui Michael Flynn, fostul sau consilier pe probleme de securitate nationala – care s-a declarat vinovat, recunoscând ca a mintit Biroul Federal de Investigatii (FBI) pe tema contactelor sale cu fostul ambasador rus în SUA, Serghei Kisliak – i-au facut pe unii sa se întrebe daca liderul american poate fi acuzat de obstructionarea justitiei. Între timp, ancheta lui Mueller avanseaza, cu toate ca Trump continua sa dea asigurari ca nu a existat nicio ‘conspiratie’ între echipa sa si Rusia în timpul campaniei pentru alegerile prezidentiale de anul trecut, iar cel mai recent capitol al ‘telenovelei’ încearca sa clarifice daca, atunci când i-a cerut fostului director al FBI, James Comey, sa-l ‘lase în pace’ pe Flynn si sa renunte la ancheta, presedintele Trump stia ca fostul sau consilier a mintit. Comey, care a condus ancheta pe tema implicarii Rusiei pâna în mai, când a fost concediat de Trump, a fost o tinta frecventa a atacurilor magnatului american, alaturi de ‘presa mincinoasa’ si de Hillary Clinton, fosta lui rivala democrata, pe care nu o iarta ca a câstigat votul popular.

În afara marii majoritati a presei americane, care îl ataca si îl ridiculizeaza ori de câte ori are ocazia, Trump si-a facut numerosi dusmani si ca urmare a lipsei lui de empatie în fata crizei provocate de impactul a doua uragane asupra Puerto Rico, a polemicilor în care s-a amestecat cu rudele unor militari cazuti în lupta sau a acuzatiilor formulate la adresa ‘celor doua tabere’ – antifasciste si neonaziste – în cazul violentelor în urma carora si-a pierdut viata o femeie care participa la un mars împotriva rasismului la Charlottesville (Virginia). Difuzarea unor înregistrari video antimusulmane pe Twitter sau sprijinul acordat unui candidat la Senat acuzat de hartuire sexuala sunt doar câteva dintre exemplele de comportament manifestat de Trump pe care o parte din clasa politica si din societatea americana le considera nepotrivite si nedemne de un presedinte al SUA. Cu toate acestea, cei mai multi dintre cei care l-au votat au ramas de partea lui, potrivit sondajelor, încurajati de vestile economice pozitive si de cifrele record de la bursa de pe Wall Street, si multumiti de pasii facuti pentru a sterge mostenirea lasata de predecesorul lui Trump, democratul Barack Obama.

Si în politica externa, Trump considera ca aproape tot ceea ce a facut Obama este ‘prost’ pentru SUA, începând cu semnarea Tratatului de Asociere Transpacific (TPP), din care magnatul american a scos SUA, abia instalat la Casa Alba. În plus, Trump a retras SUA din acordul de la Paris împotriva schimbarii climatice, a facut un pas înapoi în ceea ce priveste deschiderea si normalizarea relatiilor cu Cuba, revenind la retorica din timpul Razboiului Rece, si a vorbit despre ‘posibilitatea foarte reala’ a denuntarii acordului nuclear cu Iranul. Mai mult, lui Trump i-a luat ceva timp pâna sa-si linisteasca partenerii europeni din NATO, care voiau sa stie daca SUA va respecta în continuare prevederile articolului 5 din Tratatul Nord-Atlantic, potrivit caruia orice tara membra a NATO va primi sprijinul aliatilor sai în cazul în care ar fi atacata.

Totodata, Trump se confrunta de luni bune cu amenintarea nucleara nord-coreeana, si nu exclude ‘o actiune militara’. Pâna si daca va ajunge acolo, presedintele american sustine în continuare impunerea de sanctiuni împotriva Phenianului si a inclus Coreea de Nord pe lista tarilor care sponsorizeaza terorismul. În cele doua turnee internationale, efectuate în mai în Europa si în Orientul Mijlociu, si în Asia în noiembrie, Trump s-a remarcat prin promovarea unei diplomatii individualiste si prin apropierea de lideri precum presedintii Chinei, Rusiei si Filipinelor, vazuti drept controversati de catre aliatii traditionali ai Washingtonului.