DISTRIBUIȚI
Imgur

Divergenţele asupra ajutorului acordat Ucrainei se accentuează în Estonia, odată cu apropierea alegerilor legislative ce vor avea loc duminică şi care riscă să confirme ascensiunea naţionaliştilor de extremă dreapta, informează vineri AFP, potrivit agerpres.

Membră a UE şi NATO, Estonia a fost la originea apelurilor internaţionale lansate anul trecut în favoarea unui ajutor militar pentru Ucraina care luptă împotriva invaziei ruse.


Citește și : Confruntare verbală între Rusia şi aliaţii din jurul SUA la reuniunea G20

Partidul Reformei al premierului Kaja Kallas ar putea câştiga acest scrutin, potrivit sondajelor, însă va trebui, probabil, să formeze o coaliţie pentru a rămâne la putere.

El ar urma să întrunească 28,7% din voturi, fiind urmat de partidul de extremă dreapta EKRE cu 18,2%, potrivit unui sondaj al Kantar Emor.

Acest sondaj realizat în februarie creditează Partidul de Centru cu 13,4%, Estonia 200 cu 13,4%, social-democraţii cu 10,1% şi Isamaa (Patria) cu 8,5%.

„Pledăm pentru o ţară deschisă, prietenoasă, în stil occidental, europeană, inteligentă”, a declarat Kaja Kallas pentru AFP într-un interviu acordat săptămâna trecută.

„Cel mai important concurent al meu consideră că nu ar trebui să ajutăm, să susţinem Ucraina, ci doar să căutăm interesul nostru personal”, a subliniat ea.

EKRE pledează împotriva livrărilor suplimentare de arme către Kiev, afirmând că Estonia nu ar trebui să-şi deterioreze relaţiile cu Moscova. De asemenea, partidul astăzi în opoziţie vrea ca Estonia să nu mai accepte refugiaţi ucraineni şi să reducă imigraţia pentru a-i proteja pe lucrătorii estonieni.

„Nu trebuie, de partea noastră, să agravăm şi mai mult tensiunile”, a declarat liderul EKRE, Martin Helme, la postul de radio public ERR.

Ajutorul militar estonian acordat Ucrainei reprezintă mai mult de 1% din Produsul Intern Brut (PIB), fiind cea mai mare contribuţie din toate ţările raportat la anvergura economiei lor.

Însă, creşterea costurilor de trai s-a accentuat. Estonia înregistrează una dintre cele mai mari inflaţii anuale din UE, cu 18,6% în ianuarie.

Partidul de Centru, care se bucură în mod tradiţional de popularitate în rândul importantei minorităţi ruse din Estonia, a susţinut politicile guvernamentale cu privire la Ucraina şi Rusia.

Acest lucru a îndepărtat o parte din alegătorii rusofoni, iar rata de absenteism în rândul acestei minorităţi, care reprezintă un sfert din populaţia Estoniei, ar putea fi ridicată.

În urma celui mai recent scrutin, din 2019, Partidul Reformei s-a clasat în frunte, însă nu a reuşit să formeze o alianţă majoritară.

În locul său, Partidul de Centru a făcut o coaliţie cu EKRE şi Isamaa, coaliţie ce s-a destrămat în 2021, permiţând Kajei Kallas să preia puterea în fruntea unei noi alianţei, fără EKRE.

În timpul campaniei electorale, Partidul Reformei, social-democraţii şi Estonia 200 au exclus orice coaliţie cu EKRE, însă Partidul de Centru şi Isamma nu au fost foarte clari în această privinţă.

Partidele de Centru şi al Reformei s-au succedat la guvernare după ce Estonia a ieşit din Uniunea Sovietică.

Partidul Reformei este o grupare liberală de centru-dreapta, ce atrage oameni de afaceri şi tineri profesionişti. El promite să majoreze cheltuielile militare la cel puţin 3% din PIB şi să relaxeze fiscalitatea pentru întreprinderi. El susţine parteneriatele civile între persoanele de acelaşi sex.

Partidul de Centru, de centru-stânga, promite să investească mai mult în infrastructuri şi în locuinţe. Referitor la minoritatea rusofonă, el promite să continue învăţământul şcolar bilingv, în timp ce alte partide doresc cursuri predate doar în limba estoniană.

Interesul public pentru actualul scrutin pare să fie unul crescut. Miercuri, aproape 20% dintre alegători votaseră deja online sau printr-un vot preelectoral.

„Sunt foarte interesat de aceste alegeri. De ele depinde dacă Estonia îşi va menţine orientarea liberală sau va opera un viraj drastic spre populism”, a declarat Arni Alandi, 53 de ani, jurnalist. Scrutinul „va determina de asemenea dacă Estonia îşi va continua politica favorabilă Ucrainei”, a adăugat el.

Rezultatele alegerilor pentru cele 101 de locuri în parlament sunt aşteptate la primele ore de luni.

Citește și : Confruntare verbală între Rusia şi aliaţii din jurul SUA la reuniunea G20

„Partidul Reformei se va clasa probabil în frunte pentru a forma guvernul, pentru că el este capabil să facă o coaliţie cu toate partidele, exceptând EKRE”, apreciază expertul politic Rein Toomla.

Potrivit lui, o alianţă între Partidul Reformei, Estonia 200 şi social-democraţi este posibilă, la fel ca cea între Partidul Reformei, Partidul de Centru şi Isamaa.

„Şansele EKRE pentru a forma un guvern sunt mai modeste, pentru că EKRE nu este prima alegerile a niciunui alt partid”, a subliniat Toomla.