DISTRIBUIȚI
yahoo news

Prima dezbatere electorală dintre Donald Trump şi Joe Biden, care are loc marţi, se anunţă a fi un mare eveniment-spectacol, dar impactul său asupra scrutinului prezidenţial din 3 noiembrie va fi probabil unul limitat, pe fondul unui electorat ultrapolarizat, cu un număr mic de nehotărâţi, comentează luni AFP, potrivit agerpres.

Primul duel dintre Donald Trump şi Hillary Clinton, din septembrie 2016, a înregistrat o audienţă record de 84 de milioane de persoane, iar dacă cifrele de marţi vor fi similare, va fi mai mult decât triplul audienţei discursurilor susţinute de preşedintele republican şi challengerul său democrat la ultimele convenţii ale partidelor lor. Doar show-ul Super Bowl a avut o audienţă mai mare, de circa 100 de milioane de telespectatori.


Citește și: India SARE de 6 milioane de cazuri de coronavirus

„Este un moment unic, singurul în care îi vedem pe cei doi candidaţi împreună şi cele două mari partide confruntându-se în afara Congresului”, a subliniat John Koch, profesor specializat în dezbateri la universitatea Vanderbilt.

Totuşi, în contextul în care spectatorii şi internauţii sunt bombardaţi de câteva săptămâni cu publicitate electorală, duelul de marţi nu are prea mari şanse să aibă un impact decisiv asupra scrutinului din 3 noiembrie, afirmă analiştii, care amintesc şi că fosta secretară de stat democrată a fost considerată câştigătoarea a trei dezbateri în 2016, înainte să piardă alegerile.

Această deconectare între prestaţia candidaţilor şi rezultatul scrutinului nu este o situaţie inedită: democratul John Kerry a fost privit ca învingător în faţa preşedintelui în exerciţiu George W.Bush, în 2004, dar a fost inutil.

Ultima dată când o dezbatere a avut impact asupra sondajelor a fost în 1984, când o remarcă a lui Ronald Reagan – pe atunci cel mai vârstnic preşedinte al SUA, la 73 de ani – referitor la „tinereţea şi lipsa de experienţă” a rivalului său l-a ajutat să câştige scrutinul.

Pe de altă parte, de la primul duel televizat american încoace, cel din 1960 dintre Richard Nixon şi John F. Kennedy, dezbaterile au devenit mult mai puţin informative, potrivit lui Michael Socolow, specialist în istoria presei la universitatea din Maine.

În 1976, democratul Jimmy Carter încă mai putea „prezenta idei noi” în faţa preşedintelui în exerciţiu Gerald Ford, în timp ce astăzi spectatorii „ştiu ce vor spune candidaţii încă înainte ca dezbaterea să aibă loc”, duelul fiind esenţialmente doar „un spectacol care permite să se verifice cât de bine îşi cunosc candidaţii textul”, spune Socolow.

Mai mult, numărul nehotărâţilor – pe care aceste dezbateri au menirea să-i determine să aleagă – a scăzut, notează John Koch.

Potrivit institutului de cercetare Pew, în 2016 doar circa 10% dintre alegătorii care au urmărit dezbaterea au declarat că au luat o decizie definitivă „în timpul dezbaterii sau imediat după aceea”.

În acest context, stilul şi simpatia pe care le degajă fiecare candidat contează de multe ori mai mult decât ce spune.

În ce priveşte duelul televizat de marţi, spectatorii ar putea fi interesaţi mai ales de Joe Biden, pe care mulţi nu-l cunosc aşa cum trebuie.

„Oamenii vor fi atenţi la el ca să vadă dacă le este simpatic şi dacă este ‘de-al lor’ „, afirmă politologul David Barker de la American University

Fostul vicepreşedinte în vârstă de 77 de ani va evoca fără îndoială pierderea primei sale soţii şi a fiicei lor într-un accident de maşină, în 1972, şi moartea fiului său Beau, răpus de cancer cerebral în 2015. Această tragedie personală îi aduce multă empatie şi s-a dovedit a fi în repetate rânduri „un instrument politic eficace”, menţionează Barker.

Citește și: Donald Trump a plătit doar 750 de dolari impozite federale în anul alegerii sale. Reacția președintelui american vine imediat: ‘Fake news’!

Dar într-o societate ultramediatizată impresiile „la cald” ale telespectatorilor lasă frecvent mai puţin „amprente” decât evaluarea candidaţilor de către comentatorii politici. „Ceea ce se întâmplă după dezbatere şi cum este folosit acest lucru poate avea un impact mai mare” decât dezbaterea în sine”, atenţionează Amy Dacey, fostă responsabilă a Partidului Democrat.

Candidaţii ar putea chiar „încerca să-şi determine adversarul să spună anumite lucruri” pe care să le folosească ulterior în mesajele publicitare, adaugă Dacey.

Un lucru este sigur: formatul acestor dezbateri, stabilit din 1988 de o comisie specială, neutră politic, limitează la minim riscurile pentru candidaţi: un animator pune întrebări pe teme alese dinainte, iar intervenţiile sunt cronometrate. Pandemia nu va modifica prea mult acest format: dezbaterea de marţi se va desfăşura cu public restrâns sau foarte limitat, iar Joe Biden va apărea probabil cu mască, pentru a sublinia gravitatea coronavirusului, pe care Donald Trump este acuzat că o minimalizează.