DISTRIBUIȚI
Sputnik

Doi influenţi deputaţi de la Moscova reacţionează cu ameninţări la ideea că Republica Moldova ar putea adera la NATO, după ce şi un senator rus ameninţase cu o zi înainte că preşedinta Maia Sandu riscă să repete „politica sinucigaşă” a preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, scrie news.ro.  

„De obicei, reacţionăm la acţiunile care au loc. Moldova ne-a supărat în ultima vreme cu o serie de decizii ale sale”, a declarat pentru „Vedomosti” Svetlana Jurova, membră a partidului Rusia Unită al lui Vladimir Putin şi prim-vicepreşedinte al Comisiei pentru afaceri externe din Duma de Stat de la Moscova, camera inferioară a parlamentului rus.


Citește și : Jacinda Ardern îşi exprimă recunoştinţa pentru timpul petrecut la conducerea Noii Zeelande

Deputata a spus că este încrezătoare că Ministerul rus de Externe „va şti cum să răspundă” (la declaraţiile preşedintei Maia Sandu).

Svetlana Jurova, în vârstă de 51 de ani, este o fostă sportivă, campioană olimpică la patinaj viteză, care a intrat în politică la încheierea carierei sportive şi chiar a fost la un moment dat vicepreşedintă a parlamentului. Ea este pe lista de sancţiuni a Canadei, ca urmare a invaziei ruse din Ucraina.

Aderarea Moldovei la NATO ar putea duce la distrugerea acestui stat şi va fi privită de Rusia ca o ameninţare la adresa securităţii sale, a declarat şi Leonid Kalaşnikov, un alt influent membru al Dumei de Stat de la Moscova

„Dacă Moldova vrea să-şi distrugă propriul stat, aceasta este cea mai bună cale (…). Dacă ei cred că, la fel ca Finlanda sau Suedia, pe furiş, rapid, profitând de situaţie, pot adera la NATO şi că nu li se va întâmpla nimic pentru asta în propria lor ţară, ar trebui să-şi amintească altceva. Faptul că Finlanda are două limbi oficiale şi îşi respectă poporul. Iar ei (Moldova) au Găgăuzia (…) şi Transnistria, care are o populaţie rusofonă şi care şi-a exprimat voinţa cu mult timp în urmă, la începutul anilor 1990”, a declarat pentru Vedomosti Leonid Kalaşnikov.

Leonid Kalaşnikov este deputat comunist, preşedinte al Comisiei pentru CSI (Comunitatea Statelor Independente, care reuneşte mai multe foste republici sovietice – n.r.), integrare eurasiatică şi relaţii cu diaspora din Duma de Stat. El se află pe lista politicienilor ruşi sancţionaţi de comunitatea internaţională după invazia Rusiei în Ucraina.

Kalaşnikov a subliniat că atitudinea Rusiei faţă de o eventuală aderare a Moldovei la NATO va fi negativă, deoarece aceasta reprezintă o „ameninţare la adresa securităţii” Federaţiei Ruse.

Citește și : Acord UE-Mercosur: Încă există ‘bariere’, potrivit Argentinei şi Braziliei

Într-un interviu pentru POLITICO, preşedinta Maia Sandu a declarat săptămâna trecută că după invadarea Ucrainei există o discuţie serioasă în Moldova despre capacitatea ţării de a se apăra şi despre posibilitatea de a se alătura unei „alianţe mai mari”, fără a nominaliza NATO ca atare. „Şi dacă la un moment dat, noi, ca naţiune, ajungem la concluzia că trebuie să schimbăm neutralitatea (prevăzută de Constituţie – n.r.), acest lucru se va face printr-un proces democratic”, a spus preşedinta Maia Sandu.

Şi senatorul Andrei Klimov, vicepreşedintele Comisiei pentru politică externă a Consiliului Federaţiei, camera superioară a parlamentului rus, a postat pe canalul său Telegram un comentariu în care se întreba retoric dacă Maia Sandu este gata să repete „politicile sinucigaşe” ale preşedinţilor ucraineni Volodimir Zelenski şi Petro Poroşenko. „Problemele dezastruoase ale Ucrainei au început după lovitura de stat pro-occidentală (din 2014), urmată de respingerea neutralităţii constituţionale care exista înainte şi de declararea oficială a direcţiei Kievului către blocul militar anti-rusesc NATO”, a reamintit el.

În ianuarie, Republica Moldova a cerut aliaţilor săi occidentali să îi consolideze capacităţile de apărare aeriană, iar în iunie 2022, parlamentul moldovean a adoptat o lege de protecţie a spaţiului informaţional, prin care a interzis retransmiterea programelor propagandistice ruseşti. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a cerut săptămâna trecută Republicii Moldova să ridice interdicţiile, pe care le-a calificat drept discriminatorii, reaminteşte Vedomosti.