DISTRIBUIȚI
Pagina de Rusia

Deputaţi ai Partidului Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM) au înregistrat un proiect de lege în parlamentul de la Chişinău prin care cer ca volumul de conţinut audiovizual în limba română să fie redus, relatează miercuri Europa Liberă şi Deschide.md, potrivit agerpres.

Astfel, proporţia de conţinut mediatic în limba româna ar urma să fie redus de la 80% la 60%, conform iniţiativei respective.


Citește și : Xi Jinping îl felicită pe Joe Biden pentru victoria în alegerile din SUA

Iniţiatorii sunt Adrian Lebedinschi, Vasile Bolea şi Bodgan Ţîrdea, care anterior au înregistrat un proiect de lege privind statutul limbii ruse, care are drept scop protejarea şi asigurarea funcţionării acesteia pe teritoriul Republicii Moldova. Aceştia argumentează că Republica Moldova este un stat multietnic, iar rusa are statut de limbă de comunicare interetnică, notează Radio Chişinău.

În cadrul noii iniţiative, cei trei deputaţi socialişti au propus modificarea prevederilor Codului serviciilor media audiovizuale, cerând anularea aşa-numitei legi „antipropagandă”, adoptată în 2018.

Ei mai cer şi reducerea duratei zilnice a emisiunilor locale transmise de televiziuni.

Parlamentarii PSRM mai propun excluderea din Codul audiovizualului a prevederilor care se referă la provenienţa programelor audiovizuale achiziţionate de peste hotare.

Mai exact, deputaţii PSRM propun excluderea normei care obligă ca serviciile de televiziune, programele audiovizuale achiziţionate de peste hotare să provină în proporţie de cel puţin 50% din statele membre ale Uniunii Europene şi/sau din statele terţe participante la Convenţia europeană privind televiziunea transfrontalieră.

Proiectul de lege privind statutul limbii ruse este o încercare a socialiştilor şi a preşedintelui în exerciţiu Igor Dodon de a recupera încrederea Moscovei, dar şi a propriului electorat dezamăgit după înfrângerea acestuia la alegerile prezidenţiale, consideră unii analişti politici moldoveni, citaţi de Radio Chişinău.

„Încearcă să recupereze acest electorat, dar o face prin metode absolut inadmisibile, provocând o tensionare a relaţiilor interetnice din Republica Moldova. De fapt este o sfidare a majorităţii etnice, o încercare de a restabili statutul limbii ruse după calapoadele sovietice, este o lovitură adusă suveranităţii Republicii Moldova”, a declarat analistul Anatol Ţăranul pentru postul de radio citat.

În opinia expertului Nicolae Negru, realizarea acestui proiect ar împinge societatea Republicii Moldova la tensiunile interetnice din anii’ 90.

Citește și : Austria începe din 4 decembrie campania de testare pentru COVID-19 a populaţiei

„Acum când cei care vorbesc limba rusă încep să se obişnuiască cu faptul că trebuie să însuşească şi limba româna, introducem iarăşi ceea ce a mai fost – această dominaţie a limbii ruse. Societatea nu o să se liniştească uşor”, a apreciat Nicolae Negru.

Proiectul egalează practic statutul limbii ruse cu cel al limbii române în instituţiile de stat, dar şi în întreprinderi şi asociaţii obşteşti, unde angajaţii vor fi obligaţi să comunice în această limbă dacă cetăţenii li se vor adresa sau vor scrie interpelări în limba rusă.

Potrivit Radio Chişinău, care citează date oficiale, rusa este principala limbă de comunicare pentru aproximativ 20% din cetăţenii moldoveni.