DISTRIBUIȚI

Principalul partid la putere în Tunisia, Ennahdha, şi-a mobilizat sâmbătă mii de susţinători, într-o demonstraţie de forţă ce riscă să accentueze tensiunile între această formaţiune de inspiraţie islamistă şi preşedintele ţării, Kais Saied, transmite France Presse, potrivit agerpres

Manifestaţia, una din cele mai importante din ultimii ani, intervine într-un context în care criza socială accentuată de pandemie este dublată de dificultăţi bugetare tot mai mari.


Citește și : Zelenski va organiza un summit internaţional ‘Platforma Crimeea’, pe data de 23 august

Unele întreprinderi publice au probleme în a-şi plăti angajaţii, iar creditorii sunt îngrijoraţi de creşterea datoriei tunisiene.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a atras atenţia sâmbătă, într-un comunicat, asupra urgenţei reformelor pentru diminuarea deficitului. FMI a chemat la reducerea masei salariale publice şi a subvenţiilor la energie, arătând că ‘datoria publică va deveni nesustenabilă dacă nu va fi adoptat un program de reforme solid’.

Preşedintele Kais Saied, un conservator independent care se bucură de popularitate, a respins la sfârşitul lui ianuarie, invocând suspiciuni de conflict de interese în cazul unor miniştri, o remaniere dorită de Ennahdha pentru a-i asigura guvernului sprijinul coaliţiei sale parlamentare.

Cele două părţi se ceartă pe interpretarea Constituţiei şi prerogativele ce revin fiecăreia în acest sistem semi-parlamentar.

În absenţa unei curţi constituţionale, conflictul se prelungeşte, paralizând de şase săptămâni guvernarea.

‘Poporul vrea unitatea naţională’, au scandat susţinătorii Ennahdha, în timp ce şeful partidului, Rached Ghannouchi, a luat cuvântul pentru a chema la dialog.

Citește și : Patru state europene susţin reforma propusă de Comisia Europeană pentru piaţa emisiilor de carbon

Premierul Hichem Mechichi, care a demis 11 miniştri, printre care titularii de la Sănătate şi Interne, a sfârşit prin a încredinţa portofoliile respective altor membri ai guvernului deja în funcţie.

Instabilitatea politică ce blochează reformele de fond după revoluţia din 2011 s-a accentuat de la instalarea în 2019 a unui parlament fragmentat şi profund divizat. Ennahdha, care domină scena politică din 2011, nu mai controlează decât un sfert din parlamentul actual.