DISTRIBUIȚI
Jyllands-Posten

Guvernul social-democrat danez a anunţat miercuri că va majora alocările bugetare pentru sănătate, educaţie şi asistenţă socială, pentru a-şi respecta promisiunile din campanie de a renunţa la politica de austeritate a executivelor anterioare, transmite Reuters, potrivit agerpres.

Guvernul a explicat că dispune de marjă de manevră în privinţa cheltuielilor, dat fiind că finanţele publice sunt în bună stare după anii de austeritate, şi că va majora taxele companiilor pentru a putea susţine noile măsuri.


Citeşte şi: Deputaţii italieni votează pentru reducerea numărului de parlamentari

Partidul Social Democrat, principalul arhitect al statului bunăstării danez în secolul al XX-lea, a acces la putere în urma alegerilor de pe 5 iunie, când electoratul a sancţionat austeritatea şi ascensiunea naţionaliştilor de extremă dreapta.

Guvernul condus de Mette Frederiksen a anunţat că va aloca pentru anul viitor fonduri suplimentare de 5,4 miliarde de coroane (789 milioane de dolari) pentru asistenţă socială, inclusiv pentru angajarea a 1.000 de îngrijitoare şi susţinerea familiilor sărace, şi va majora bugetul pentru educaţie.

Măsurile anunţate vor aduce deficitul bugetar la 0,1% din PIB anul viitor, mult sub limita de 3% în vigoare în Uniunea Europeană, după un excedent bugetar de 0,2% în 2018.

Anul trecut, economia daneză a înregistrat o creştere de 1,5%, iar guvernul se aşteaptă ca aceasta să fie de 1,7% în 2019 şi de 1,6% în 2020.

Alte măsuri prevăd majorarea cu 1,5 miliarde de coroane a bugetului agenţiei fiscale, reintroducerea taxei pe moştenire şi creşterea accizelor la ţigări şi alte produse.

Citeşte şi: Boris Johnson face ULTIMA ofertă Uniunii Europene

Mette Frederiksen, care, la 41 de ani, este cel mai tânăr prim-ministru danez, a adoptat o poziţie dură în privinţa imigraţiei, iar guvernul său a respins un plan care prevedea înfiinţarea unui centru pentru refugiaţii infractori pe o mică insulă.

Guvernul său minoritar va negocia proiectul de buget cu aliaţii săi de stânga, care au cerut mai multe măsuri sociale şi renunţarea la reformele economice despre care spun că au crescut inegalităţile în Danemarca.