DISTRIBUIȚI
Greek Reporter

Acţiunile UE vizând protejarea sănătăţii umane împotriva poluării atmosferice nu au produs impactul scontat. În fiecare an, în UE, acest tip de poluare cauzează în jur de 400 000 de decese premature, iar costurile sale externe legate de sănătate se ridică la sute de miliarde de euro, se arată într-un nou raport al Curţii de Conturi Europene publicat pe site-ul său, potrivit agerpres.

Curtea avertizează însă că aceste costuri semnificative de natură umană şi economică nu au fost încă reflectate în acţiuni adecvate la nivelul Uniunii. Raportul mai adaugă că particulele în suspensie, dioxidul de azot şi ozonul de la nivelul solului constituie poluanţii atmosferici consideraţi răspunzători pentru cea mai mare parte dintre aceste decese premature şi că persoanele din zonele urbane sunt deosebit de expuse la acest risc.


Citește și : New-yorkezii au adus un omagiu victimelor atacurilor teroriste de la 11 septembrie 2001 din Manhattan

Directiva din 2008 privind calitatea aerului înconjurător reprezintă piatra de temelie a politicii UE pentru un aer curat întrucât stabileşte standardele de calitate pentru concentraţiile poluanţilor din aer. Curtea a evaluat modul în care a fost concepută această directivă, gradul de eficacitate cu care statele membre au implementat-o şi modul în care Comisia a asigurat monitorizarea şi respectarea sa, se arată în raport.

În plus, s-a evaluat dacă chestiunea calităţii aerului a fost reflectată în mod corespunzător în alte politici ale UE şi a fost susţinută în mod adecvat cu fonduri din partea UE, precum şi dacă publicul larg este bine informat cu privire la problemele legate de calitatea aerului înconjurător.

„Poluarea atmosferică este cel mai mare risc de mediu pentru sănătate în Uniunea Europeană”, a declarat Janusz Wojciechowski, membru al Curţii de Conturi Europene responsabil de acest raport. „În ultimele decenii, politicile UE au contribuit la reducerea emisiilor, însă calitatea aerului nu s-a îmbunătăţit în acelaşi ritm şi există în continuare efecte considerabile asupra sănătăţii umane”, se menţionează în raport.

Standardele UE de calitate a aerului au fost stabilite acum aproape 20 de ani şi Curtea a constatat că unele dintre ele sunt mult mai permisive decât orientările emise de OMS şi decât nivelul recomandat de cele mai recente dovezi ştiinţifice. Potrivit Curţii, deşi se observă o diminuare a emisiilor de poluanţi atmosferici, majoritatea statelor membre nu îndeplinesc nici acum standardele UE de calitate a aerului şi nu au luat măsuri eficace suficiente pentru a îmbunătăţi calitatea aerului.

Există totodată riscul ca poluarea atmosferică să fie subestimată deoarece este posibil să nu fi fost monitorizată în locurile potrivite. Adesea, planurile privind calitatea aerului – una dintre cerinţele esenţiale ale Directivei privind calitatea aerului înconjurător – nu au dus la rezultatele aşteptate.

Monitorizarea de către Comisia Europeană a performanţei statelor membre în direcţia atingerii ţintelor în materie de calitate a aerului prezintă unele limitări. Procedurile Comisiei vizând asigurarea respectării legislaţiei în materie nu garantează încă faptul că statele membre respectă valorile-limită impuse de Directiva privind calitatea aerului înconjurător. În pofida acţiunilor în justiţie introduse de Comisie împotriva unui număr mare de state membre şi a hotărârilor favorabile obţinute în instanţă în urma acestor acţiuni, statele membre continuă să încalce în mod frecvent valorile-limită stabilite pentru asigurarea calităţii aerului, se mai arată în raport.

Citește și : Palestinienii au reluat demersurile împotriva Israelului la CPI, în pofida deciziei Washingtonului de închidere a misiunii lor diplomatice

Curtea a observat că finanţarea din partea UE pusă la dispoziţie în scopul asigurării calităţii aerului poate oferi un sprijin util, însă proiectele finanţate nu au fost întotdeauna suficient de bine direcţionate. În cursul vizitelor pe care le-au efectuat în anumite state membre, auditorii Curţii au observat totuşi unele proiecte adecvate, în special în rândul celor sprijinite prin programul LIFE al UE.

Poluarea atmosferică este o problemă de sănătate publică tot mai presantă şi sensibilizarea şi informarea publicului au un rol esenţial de îndeplinit în combaterea acestui fenomen. Recent, cetăţenii s-au implicat din ce în ce mai mult în problemele legate de calitatea aerului şi au introdus acţiuni în justiţie în faţa instanţelor naţionale, care au pronunţat hotărâri în favoarea dreptului lor la un aer curat în mai multe state membre. Cu toate acestea, Curtea a constatat că Directiva privind calitatea aerului înconjurător protejează drepturile cetăţenilor privind accesul la justiţie într-un mod mai puţin explicit decât unele dintre celelalte directive din domeniul mediului. Potrivit Curţii, informaţiile puse la dispoziţia cetăţenilor referitor la calitatea aerului erau uneori ambigue.

Pentru a îmbunătăţi calitatea aerului în UE, Curtea recomandă acţiuni mai eficace din partea Comisiei Europene, actualizarea Directivei privind calitatea aerului înconjurător, prioritizarea şi integrarea politicii privind calitatea aerului în alte politici ale UE precum şi îmbunătăţirea aspectului privind sensibilizarea şi informarea publicului.

Potrivit AFP, Comisia Europeană a decis în luna mai să trimită şase state membre în instanţă, după avertismente lansate din 2005 dar care nu au avut niciun rezultat.

Comisia Europeană acuză Germania, Franţa şi Marea Britanie de faptul că nu respectă limitele stabilite pentru emisiile de dioxid de azot (NO2) care provin de la ţevile de eşapament şi care afectează zonele aglomerate.

Ungaria, Italia şi România se află în atenţie pentru prezenţa ridicată şi persistentă de particule fine (PM10), materii (praf, fum, funingine, polen) prezente în aer şi a căror concentraţie este sporită de poluare, menţionează AFP.