DISTRIBUIȚI
Politico

Democratul Joe Biden a câştigat alegerile prezidenţiale din Statele Unite, potrivit mai multor reţele de televiziune americane. Iată unele dintre schimbările care pot avea loc în politica energetică a Statelor Unite în timpul preşedinţiei Biden, potrivit Reuters:

LIVRĂRILE INTERNAŢIONALE DE PETROL


Biden a arătat un interes pentru diplomaţia multilaterală similară administraţiilor democrate anterioare. Asta ar putea însemna o eventuală cale pentru membrii OPEC Iran şi Venezuela de a ieşi din sancţiunile Washingtonului şi să înceapă să producă din nou, dacă vor fi îndeplinite condiţiile potrivite, potrivit news.ro.

În Iran, această cale ar putea include o abordare în parteneriat între Washington şi Europa, similară cu un acord încheiat sub administraţia lui Obama.

Citește și : Joe Biden, cel de-al 46-lea președinte american

În Venezuela, Biden pare să continue să favorizeze sancţiunile pentru a presa regimul preşedintelui Nicolas Maduro, dar ar putea spori eforturile diplomatice pentru a pune capăt impasului prin negocierea unor noi alegeri sau împărţirea puterii cu opoziţia.

Sancţiunile unilaterale ale preşedintelui Donald Trump asupra celor două ţări au scos aproximativ 3 milioane de barili de ţiţei pe zi de pe pieţele internaţionale, puţin mai mult de 3% din oferta la nivel mondial.

Campania lui Biden nu a detaliat cum ar aborda aceste probleme.

RELAŢIA CU OPEC

Lui Biden îi lipseşte relaţia pe care Trump a dezvoltat-o cu liderul de facto al Arabiei Saudite, prinţul moştenitor Mohammed bin Salman. Această ţară are cea mai mare influenţă în Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC), ceea ce înseamnă că este posibil ca Biden să nu se implice la fel de mult în politica de producţie a grupului. De asemenea, este mai probabil să se bazeze pe canale diplomatice discrete pentru a influenţa OPEC, faţă de abordarea centrată pe Twitter a lui Trump.

Campania lui Biden nu a detaliat încă cum va aborda aceste probleme, dar orice influenţă pe care ar avea-o în calitate de preşedinte ar fi probabil în serviciul aceluiaşi obiectiv – un preţ moderat al petrolului. Orice preşedinte american are nevoie de combustibil accesibil consumatorilor. Iar pentru Biden, preţul ar trebui să fie suficient de mare pentru a face competitive alternativele energetice curate faţă de combustibilii fosili, în cadrul ambiţiosului său plan climatic.

Trump s-a implicat mai mult în OPEC comparativ cu majoritatea predecesorilor săi. Uneori, el a influenţat politica OPEC cu tweet-urile şi apelurile sale telefonice, argumentând pentru un preţ al petrolului suficient de mic pentru consumatori, dar suficient de ridicat pentru activităţile de forare.

Sancţiunile sale au slăbit, de asemenea, influenţa membrilor OPEC Venezuela şi Iran în cadrul grupului, eliminând două mari obstacole istorice în calea unei politici OPEC pro-Washington. Această politică a concentrat puterea la Arabia Saudită şi Rusia, parte a grupului cunoscut sub numele de OPEC +.

O TRANZIŢIE CĂTRE ENERGIA VERDE?

O administraţie Biden va readuce SUA în Acordul climatic de la Paris, un pact internaţional negociat în timpul administraţiei Obama pentru a combate încălzirea globală, pe care Trump l-a respins pentru  că ar putea afecta economia SUA.

De asemenea, Biden a promis că va reduce emisiile din SUA până la zero până în 2050, inclusiv prin aducerea emisiilor din industria energetică la zero până în 2035 – un obiectiv care va fi dificil de realizat fără o majoritate democrată în Congres.

Opinia lui Biden este că schimbările climatice reprezintă o ameninţare existenţială pentru planetă şi că o tranziţie de la combustibilii fosili poate fi o oportunitate economică dacă Statele Unite se vor mişca suficient de rapid pentru a deveni un lider în tehnologia energiei curate.

Citește și : Obama l-a felicitat pe Biden: ‘Suntem norocoşi că Joe are tot ce trebuie pentru a fi preşedinte’

Administraţia lui Trump a acţionat pentru a slăbi sau a elimina obiectivele privind emisiile, inclusiv reducerea standardelor de emisii ale vehiculelor de către Agenţia SUA pentru Protecţia Mediului şi anularea Planului de energie curată al fostului preşedinte Barack Obama, care necesită tăieri în industria energiei electrice. Transportul şi energia electrică reprezintă împreună aproximativ jumătate din emisiile de gaze cu efect de seră ale ţării.

În timp ce companiile europene de petrol şi gaze precum BP şi Royal Dutch Shell au început deja implementarea strategiilor pentru o tranziţie energetică globală, companiile din SUA precum Exxon Mobil şi Chevron au rămas concentrate pe activităţile energetice tradiţionale – cu sprijim politic de la Washington.

FORAJE LA NIVEL FEDERAL

În timp ce Trump a căutat să maximizeze producţia internă de petrol şi gaze, Biden a promis să interzică eliberarea de noi permise de forare pe terenurile şi apele federale, pentru a combate schimbările climatice globale.

Statele Unite au produs în 2019 aproape 3 milioane de barili de ţiţei pe zi pe terenuri şi ape federale, alături de 13,2 miliarde de metri cubi pe zi de gaze naturale, potrivit datelor Departamentului de Interne.

Cantităţile reprezintă aproximativ un sfert din producţia totală de petrol intern şi mai mult de o optime din producţia totală de gaze din SUA. Interzicerea federală a noilor permise ar însemna că aceste cifre tind spre zero în decurs de câţiva ani.

De asemenea, ar avea un impact asupra veniturilor publice producţia federală de petrol şi gaze a produs venituri publice de aproximativ 12 miliarde de dolari în 2019, împărţite între Trezoreria SUA, state şi judeţe, triburi şi fonduri de curăţare.