DISTRIBUIȚI

Într-o curte cu corturi din tabăra de migranţi de pe insula grecească Leros, o duzină de nou-veniţi aşteaptă să fie înregistraţi după două săptămâni de carantină pentru COVID-19, relatează AFP într-un articol publicat la 14 septembrie pe platforma European Data News Hub (EDNH), preluat de agerpres.

„Puteţi depune o cerere de azil, dar numai în Grecia”, le spune un tânăr oficial grec, prin intermediul unui translator, în timp ce poliţişti înarmaţi stau de pază.


Citeşte şi:Franţa ANULEAZĂ o gală la Washington, după ce a pierdut ‘contractul secolului’ – Black News

„Dacă nu o faceţi, veţi fi trimişi înapoi în ţara dumneavoastră de origine”, adaugă el.

După ce sunt percheziţionaţi, migranţii, în principal somalezi – printre care se numără mai multe femei, un bebeluş şi un bătrân cu proteze la picioare – sunt fotografiaţi, li se iau amprentele şi sunt intervievaţi cu rigurozitate.

De la atentatele de la Paris din noiembrie 2015, când jihadiştii au ucis 130 de persoane prin atacuri sinucigaşe cu bombă şi cu arme de foc, Grecia şi-a întărit securitatea cu sprijinul echipamentelor şi personalului UE.

Planificate în Siria, atentatele au fost revendicate ulterior de gruparea Stat Islamic. Ultimul atacator supravieţuitor este judecat începând de săptămâna trecută în Franţa.

Doi dintre atacatori trecuseră prin Leros cu paşapoarte siriene false la 3 octombrie 2015, dându-se drept refugiaţi.

Şase ani mai târziu, autorităţile greceşti spun că au închis rutele de intrare ilegală.

– Tabere noi, controale riguroase –

Şefa taberei din Leros, Filio Kiprizoglou, spune că este „100%” încrezătoare că orice potenţial extremist poate fi interceptat.

„Procedurile sunt imediate”, a spus ea, adăugând că este nevoie de „cinci minute” pentru ca un posibil suspect să fie confirmat de bazele de date de securitate greceşti şi europene.

UE a alocat 276 de milioane de euro (326 de milioane de dolari) pentru noi tabere cu măsuri de acces mai stricte pe cele cinci insule din Marea Egee – Leros, Lesbos, Kos, Samos şi Chios – unde majoritatea migranţilor sosesc pe mare dinspre Turcia vecină.

Noua tabără din Leros, care va fi finalizată luna viitoare, va avea porţi magnetice, aparate cu raze X, camere de luat vederi şi un centru pentru pregătirea înainte de deportare, a declarat Kiprizoglou.

Procedurile de relocare a solicitanţilor de azil care ajung pe coastele Greciei în alte ţări ale UE au fost, de asemenea, modernizate de la apogeul crizei migranţilor din Europa în 2015.

„Când oamenii sosesc cu barca, fiecare persoană trebuie să fie ascultată individual”, a declarat Mireille Girard, reprezentanta Agenţiei ONU pentru refugiaţi în Grecia.

„S-ar putea să nu fie un refugiat, dar singura modalitate de a afla este să îi interoghezi.”

Taher, un tânăr sirian din Alep, a declarat pentru AFP că, atunci când a depus o cerere de relocare în Franţa în 2016, a avut un interviu epuizant de şase ore cu agenţi francezi care au zburat în Grecia pentru a-i evalua cererea.

– Dojană din partea UE –

„Au vrut să recunosc lucruri pe care nu le-am făcut niciodată… au vrut informaţii despre armele folosite de armata siriană, m-au întrebat dacă am cunoscut pe cineva care s-a radicalizat. La un moment dat, au insinuat că am călătorit deja în Franţa, ceea ce era total neadevărat”, a declarat el recent pentru AFP.

În cele din urmă, lui Taher i-a fost refuzată intrarea în Franţa din „motive de securitate”. El a fost nevoit să solicite azil în Grecia, pe care l-a primit, iar acum lucrează ca traducător în Atena.

Citeşte şi: Ucraina, vecina României, se prăbușește din cauza politicii dezastruoase a președintelui Zelensky! – Black News

În februarie 2016, UE a constatat deficienţe „grave” ale Greciei în ceea ce priveşte controlul afluxului de imigranţi în ţară.

Grecia a fost principalul punct prin care cei peste un milion de solicitanţi de azil – în principal sirieni, irakieni şi afgani – au sosit în Europa anul precedent.

Dar mulţi oficiali greci încă se irită în faţa acuzaţiilor că au fost neglijenţi în ceea ce priveşte paza frontierelor Europei în 2015, în timpul celui mai mare flux de migraţie de după cel de-al Doilea Război Mondial.

Potrivit Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie, peste 800.000 de persoane au sosit prin Grecia în acel an.

La acea dată, ţara încă se lupta cu o criză a datoriilor paralizantă.

Zaharoula Tsirigoti, un general de poliţie în retragere care se ocupa la acea vreme de politica de migraţie a ţării, a declarat că nu numai că statul elen a fost forţat de creditorii săi internaţionali să reducă drastic numărul de funcţionari publici – în special personalul din domeniul azilului -, dar că membrii UE au ignorat iniţial cererile de ajutor.

În vara anului 2015, până la o mie de migranţi pe zi debarcau în Leros, una dintre cele mai mici insule din grupele Dodecaneze, a declarat Tsirigoti pentru AFP.

„Uniunea Europeană ne dojenea, dar noi nu aveam niciun sprijin în ceea ce priveşte personalul şi infrastructura”, a spus ea.

Pe Leros, exista un singur terminal Eurodac pentru amprentele digitale la acea vreme şi era nevoie de două zile pentru ca o identificare să fie efectuată, a mai explicat Tsirigoti.

Germania a donat o duzină de unităţi Eurodac în octombrie 2015 – la doar câteva zile după ce atacatorii s-au strecurat prin Leros – şi alte autorităţi europene au urmat exemplul.

În anii care au urmat, patrulele maritime greceşti au fost, de asemenea, întărite cu echipaje ale agenţiei de frontieră a UE, Frontex.