DISTRIBUIȚI
Voa News

Peste opt milioane de cubanezi sunt aşteptaţi duminică la secţiile de votare pentru a-şi desemna reprezentanţii în parlament, penultimul pas în procesul politic care va culmina luna viitoare cu alegerea primului preşedinte al Cubei de după 1959 care nu provine din familia Castro, notează Reuters.

Alegătorii cubanezi vor trebui să se pronunţe asupra a două liste de candidaţi – una pentru formarea Adunării Naţionale (parlamentul), ce are 605 membri, şi cealaltă pentru constituirea celor 14 adunări provinciale ce reunesc 1.265 de delegaţi. Deşi candidaţilor nu li se cere să facă parte din Partidul Comunist, singurul partid legal din Cuba, majoritatea dintre ei sunt membri ai acestuia, conform agerpres.


Printre candidaţii la funcţia de parlamentar, selectaţi de comisiile controlate de partid, se află preşedintele în exerciţiu Raul Castro (86 de ani) şi doi foşti camarazi de-ai săi din timpul revoluţiei din 1959, vicepreşedinţii Jose Ramon Machado Ventura (87 de ani) şi Ramiro Valdes (85 de ani).

Citește și : Qatarul denunţă la ONU noi încălcări ale spaţiului său aerian de către EAU şi Bahrein

Raul Castro a declarat că va demisiona din funcţia de preşedinte la finalul celui de-al doilea său mandat de cinci ani, în luna aprilie. Mulţi analişti politici se aşteaptă ca şi foştii săi camarazi revoluţionari să se retragă din guvern, marcând astfel o schimbare de generaţii în politica de la Havana.

La 19 aprilie, Adunarea Naţională formată după scrutinul din 11 martie va alege noul preşedinte al Cubei. Deşi este de aşteptat ca Raul Castro – care i-a succedat la putere mai cunoscutului său frate Fidel Castro, cei doi conducând Cuba pentru aproape şase decenii – să rămână în fruntea Partidului Comunist, prim-vicepreşedintele Miguel Diaz-Canel (57 de ani) ar urma să devină preşedinte al ţării, adaugă Reuters.

Întrucât nu dispune de aceeaşi autoritate morală precum ‘generaţia istorică’ de lideri revoluţionari, Diaz-Canel va trebui să-şi câştige legitimitatea prin măsuri care să răspundă îngrijorărilor alegătorilor şi prin creşterea nivelului de trai în Cuba, sunt de părere analişti politici occidentali. Această sarcină s-ar putea dovedi una dificilă în contextul în care Venezuela, un aliat tradiţional al Cubei, trece printr-o gravă criză economică, socială şi politică, iar relaţiile cu SUA – ţară care a impus un embargou asupra Havanei în urmă cu zeci de ani – se înrăutăţesc.