DISTRIBUIȚI
Asia Times

O comisie de anchetă creată de guvernul din Myanmar pentru a investiga abuzurile comise împotriva minorităţii majoritar musulmane rohingya a stabilit că au fost comise unele crime de război, dar că armata birmană nu se face vinovată de genocid, relatează Reuters şi AFP, potrivit agerpres.

Concluziile comisiei independente au fost publicate luni, cu câteva zile înainte de o decizie aşteptată din partea Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ) de la Haga în legătură cu măsurile de urgenţă solicitate de Gambia pentru a-i proteja pe minoritarii rohingya de noi abuzuri din partea armatei din Myanmar, acuzată de genocid împotriva acestora.


Citeşte şi: O baracă plină cu muncitori a luat foc! 11 oameni au ars de vii!

Comisia a recunoscut că unii membri ai forţelor de securitate au făcut uz de forţă „disproporţionat” şi au comis crime de război şi încălcări grave ale drepturilor omului, între care „uciderea de săteni nevinovaţi şi distrugerea locuinţelor acestora”.

Însă, a conchis comisia, aceste crime nu constituie genocid, neexistând „dovezi evidente pentru a susţine şi cu atât mai puţin pentru a ajunge la concluzia că aceste crime au fost comise cu intenţia de a distruge, total sau parţial, un grup naţional, etnic, rasial sau religios”, au notat anchetatorii.

În schimb, Gambia, susţinută de cele 57 state membre ale Organizaţiei de cooperare islamică (OCI), Canada şi Olanda, a acuzat Myanmar de încălcarea Convenţiei Naţiunilor Unite din 1948 cu privire la genocid şi a cerut CIJ să ordone „măsuri de urgenţă” pentru a-i proteja de noi abuzuri pe membrii comunităţii rohingya rămaşi pe teritoriul birman. Decizia CIJ în acest sens este aşteptată la 23 ianuarie.

Organizaţia de apărare a drepturilor omului Rohingya UK (BROUK) a contestat concluziile comisiei de anchetă birmane, apreciind că este vorba de o „operaţiune flagrantă de relaţii publice” menită să deturneze atenţia de la procedura de la CIJ şi de o „nouă tentativă de a scoate armata cu faţa curată” în ce priveşte violenţe asupra rohingya.

Citeşte şi: Fostul şef al Interpolului, CONDAMNAT la ani grei de închisoare pentru corupţie

Phil Robertson, de la organizaţia Human Rights Watch, a atras atenţia la rândul său că raportul încearcă să scoată ţapi ispăşitori anumiţi soldaţi în loc să atribuie responsabilitatea pentru abuzuri conducerii armatei şi a cerut publicarea textului integral.

Din comisia independentă creată de guvernul din Myanmar fac parte doi birmani şi doi străini, diplomata filipineză Rosario Manalo şi fostul ambasador al Japoniei la ONU Kenzo Oshima.

Lidera birmană Aung San Suu Kyi, laureată a Premiului Nobel pentru Pace în 1991, a venit personal la Haga în decembrie pentru a spune că ţara sa poate efectua propria sa anchetă cu privire la acuzaţiile de abuzuri.