DISTRIBUIȚI
pixabay

Creşterea emisiilor de CO2 pe plan mondial în anul 2017 reprezintă o veste negativă pentru experţii în climă şi comunitatea internaţională şi pune presiune pe statele participante la COP23, ai cărei reprezentanţi au intrat luni în cea de-a doua săptămână de negocieri organizate în oraşul german Bonn, informează AFP, conform agerpres.

După trei ani de stagnare, emisiile generate de industriile energetice bazate pe arderea de combustibili fosili vor creşte în 2017 cu un procent mediu de 2% (între 0,8% şi 2,9%) în raport cu 2016 şi vor atinge un nivel record, au subliniat cercetătorii de la Global Carbon Project.


Studiul lor confirmă concluziile sumbre formulate în cel mai recent raport al Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu (PNUE), care afirmă că omenirea nu adoptat măsuri suficiente pentru a îndeplini obiectivele stipulate în Acordul de la Paris ce vizează o limitare a încălzirii climei globale sub pragul de 2 grade Celsius sau chiar sub 1,5 grade Celsius.

Pentru a îndeplini acest obiectiv, „va trebui ca emisiile să îşi atingă nivelul maxim în anii următori, apoi să scadă cu rapiditate”, a reamintit unul dintre autorii raportului, Corinne Le Querre, o cercetătoare britanică de la universitatea East Anglia, potrivit căreia aceste rezultate reprezintă „o mare decepţie”.

„Recul pentru genul uman” 

La originea acestui „boom” al emisiilor se află China, a cărei producţie industrială a cunoscut un salt spectaculos. Ea nu este însă un caz singular. Statele Unite (unde consumul de cărbune a crescut pentru prima dată în cinci ani din cauza scumpirii gazelor naturale) şi UE s-au descurcat mai puţin bine în 2017 în comparaţie cu anii precedenţi.

„Această veste înseamnă un recul pentru genul uman”, a reacţionat Amy Luers, directoarea Future Earth, platforma de cercetare care susţine Global Carbon Project. „Trebuie să inversăm această tendinţă. Ceea ce semnifică, în prioritate, furnizarea unui acces la o energie curată pentru sute de milioane de persoane care sunt încă private de electricitate”.

Ilustrare a acestor impacturi în creştere, dereglarea climei globale ameninţă un sfert din siturile naturale din patrimoniul UNESCO (recife coraliene, gheţari, păduri), de aproape două ori mai mult decât în urmă cu trei ani, a avertizat Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii (UICN).

Odată cu încălzirea tot mai pronunţată, Terra se apropie de „puncte de basculare” iremediabile: topirea calotelor glaciare, dispariţia gheţarilor, a prevenit un raport ştiinţific publicat luni de ONU.

La Bonn, delegaţii negociază regulile de aplicare a Acordului de la Paris (mai ales cele referitoare la transparenţa acţiunilor naţionale), care nu vor fi finalizate înainte de încheierea anului 2018, la COP24. Experţii vor trebui, de asemenea, să lanseze „un dialog” de un an pentru a pregăti revizuirea angajamentelor climatice naţionale, ce au fost prezentate de fiecare ţară înainte de COP21.

„În ceea ce priveşte negocierile, există progrese”, a declarat Patricia Espinosa, reprezentant al ONU pentru climă, la jumătatea conferinţei de la Bonn. „În privinţa acţiunilor, vedem semnale pozitive, dar suntem în acelaşi timp conştienţi că există un gol care trebuie să fie umplut. Trebuie să acţionăm cu rapiditate”, a adăugat ea.

Miercuri şi joi, reuniunile de la COP23 vor avea un caracter politic mai pronunţat. Vor susţine alocuţiuni cancelarul german Angela Merkel, preşedintele francez Emmanuel Macron, preşedintele gabonez Ali Bongo, cel guyanez Alpha Conde, cel senegalez Macky Sall, numeroşi premieri, miniştri ai Mediului, dar şi secretarul general al ONU Antonio Guterres.

„Înspăimântătorul” bilanţ al emisiilor din 2017 „arată că avem nevoie de mai mult decât de discursuri călduroase”, a spus Mohamed Adow, al cărui ONG Christian Aid militează pentru protejarea ţărilor vulnerabile. „Cărbunele trebuie abandonat, energiile regenerabile trebuie accelerate”, a adăugat el.

„Să spunem că rămânem fideli Acordului de la Paris nu va fi suficient”, a insistat Teresa Ribera, cercetătoare la Institutul de relaţii internaţionale (IDDRI). „Trebuie explicat cum să schimbăm lucrurile, sistemul nostru electric, transportul în oraşe etc. Există multe iniţiative locale, însă conducătorii nu vor să audă despre ele”.

„Cărbune curat”

Guvernatori din mai multe state americane au venit la COP23 pentru a prezenta din proprie iniţiativă politicile lor în domeniul mediului. Dar, potrivit unui raport, acestea nu vor compensa pe deplin dezangajarea federală a Statelor Unite decisă de Donald Trump.

Luni seară, reprezentanţii administraţiei Trump au apărat la Bonn energiile fosile, în cadrul unei reuniuni care a fost perturbată de apărătorii energiilor curate.

„Nu există dubiu că energiile fosile vor continua să fie utilizate”, a declarat George David Banks, consilier al preşedintelui Trump pentru energie, înconjurat de reprezentanţi ai industriei cărbunelui şi ai industriei nucleare. Dar „este în interesul tuturor ca, atunci când energiile fosile sunt utilizate, ele trebuie să fie pe cât posibil de curate şi de eficiente”, a adăugat consilierul american, întrerupt de mai multe ori de militanţi ecologişti care scandau mesaje precum „Mincinosule!” şi „Nu există gaz curat!”.

Vorbind, duminică, despre această reuniune americană, Frank Bainimarama, prim-ministrul din Fiji, copreşedinte al COP23, a vorbit despre această iniţiativă: „Nu vreau să mă lansez într-o dezbatere cu Statele Unite. Însă cunoaştem cu toţii efectele cărbunelui, extracţiei sale şi, bineînţeles, al arderii sale, asupra climei”.