DISTRIBUIȚI
coe.int

Consiliul Europei şi-a reluat vineri criticile faţă de reformele din sistemul judiciar din Polonia, estimând că ele slăbesc substanţial independenţa justiţiei, în pofida amendamentelor aduse recent de puterea conservatoare de la Varşovia, relatează France Presse, potrivit agerpres.

”Nu poate exista o luptă eficientă contra corupţiei fără o justiţie cu adevărat independentă”, a declarat preşedintele Grupului statelor împotriva corupţiei al Consiliului Europei (GRECO), Marin Mrcela.


Vezi şi: ALERTĂ cu bombă într-o gară londoneză. Poliţiştii au arestat un suspect – VIDEO

Într-un raport publicat vineri, experţii anticorupţie se alătură criticilor de la Bruxelles şi din partea societăţii civile poloneze în urma reformelor adoptate de guvernul polonez, condus începând din 2015 de Partidul Lege şi Justiţie (PiS, conservator).

Reformele respective ”permit puterilor legislativă şi executivă să influenţeze funcţionarea puterii judiciare de o manieră esenţială”, estimează GRECO.

Cel mai mare motiv de îngrijorare pentru experţii Consiliului Europei îl reprezintă scăderea la 65 de ani a vârstei maxime pentru judecătorii Curţii Supreme, ceea ce ar putea pune capăt prematur mandatelor a câtorva zeci dintre ei.

”La 3 iulie 2018, vor expira mandatele a aproape 40% dintre judecătorii de la Curtea Supremă şi noii judecători vor fi numiţi de preşedinte la solicitarea Consiliului Naţional al Magistraturii (KRS) nou creat”, denunţă experţii GRECO.

La 20 decembrie 2017, Comisia Europeană a anunţat lansarea procedurii de activare a articolului 7 al Tratatului de la Lisabona, în legătură cu temerile privind statul de drept în Polonia ca urmare a reformelor iniţiate în sistemul judiciar. Această procedură este declanşată atunci când se constată că într-un stat membru există un risc de încălcare gravă a valorilor UE şi ea poate duce la sancţiuni contra ţării respective.

Citeşte şi: Presa internaţională despre condamnarea lui Liviu Dragnea

Într-o primă fază, precum cea iniţiată de executivul UE în decembrie, articolul 7 permite ”a se constata existenţa unui risc clar de încălcare gravă” a statului de drept într-un stat membru, cu votul a cel puţin patru cincimi dintre ţările membre ale UE.

Eventualele sancţiuni, aşa cum este suspendarea dreptului de vot, nu pot interveni decât într-o fază ulterioară. Printre măsurile controversate adoptate de Polonia se numără cele referitoare la Curtea Supremă şi la KRS.

În ultimele luni autorităţile poloneze au făcut unele concesii, considerate însă insuficiente de către Comisia Europeană. În final, procedura articolului 7 poate conduce la suspendarea dreptului de vot al Poloniei în Consiliul UE, însă pentru o astfel de sancţiune este nevoie de unanimitate.