DISTRIBUIȚI

Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei, Dunja Mijatovic, a adresat joi un apel către autorităţile malteze pentru a renunţa la acuzaţiile de defăimare ce fuseseră lansate contra jurnalistei Daphne Caruana Galizia, asasinată în 2017, acuzaţii transferate familiei sale, transmite AFP, potrivit agerpres.

Într-o scrisoare adresată premierului Maltei, Joseph Muscat, la 12 septembrie, Dunja Mijatovic aminteşte că la momentul morţii jurnalistei Daphne Caruana Galizia aceasta era vizată de peste 40 de proceduri judiciare pentru defăimare.


Citește și: Atac cu maşină-capcană în Afganistan! 10 morți și 85 de răniți

Treizeci dintre aceste proceduri continuă în prezent contra familiei jurnalistei în virtutea legii malteze care îi permite reclamantului să continue o procedură civilă împotriva moştenitorilor persoanei în cauză.

Reprezentanta CoE subliniază că protejarea surselor jurnaliştilor este garantată prin jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO).

Daphne Caruana Galizia a fost ucisă la 16 octombrie 2017 cu ajutorul unei încărcături explozive plasate sub automobilul său în apropierea casei unde locuia, în satul maltez Bidnija. Asasinarea jurnalistei în vârstă de 53 de ani a tras un semnal de alarmă asupra faptului că vendetele politice şi criminalitatea organizată devin fenomene tot mai periculoase şi greu de controlat în Europa.

Pe popularul său blog, intitulat ‘Running Commentary’, Daphne Caruana Galizia a acuzat constant politicieni şi alţi oficiali maltezi de fapte de corupţie, fiind dată în judecată de câteva ori. Însuşi premierul maltez Joseph Muscat a devenit ţinta criticilor după ce jurnalista a scris că o firmă al cărei nume apare în scandalul ‘Panama Papers’, Egrant Inc., era deţinută de soţia premierului, Michelle Muscat. Aceasta ar fi primit bani de la una dintre fiicele preşedintelui azer Ilham Aliev, prin intermediul unei companii înfiinţate de Mossack Fonseca, firma de avocatură aflată în centrul scandalului ‘Panama Papers’.

Citește și: Conte a discutat cu Macron despre repartizarea migranților în Europa

O anchetă realizată de către circa o sută de publicaţii din întreaga lume în legătură cu 11,5 milioane de documente a dus la dezvăluirea, în aprilie 2016, a unor conturi în paradisuri fiscale aparţinând unui număr de 140 de responsabili politici sau personalităţi. Documentele, regrupate sub denumirea de ‘Panama Papers’, au provenit de la casa de avocatură Mossack Fonseca, cu sediul în Panama.

Potrivit Consorţiului Internaţional al Jurnaliştilor de Investigaţii (ICIJ), ce a reunit pentru această activitate 370 de jurnalişti din peste 70 de ţări, mai mult de 214.000 de entităţi offshore au fost implicate în operaţiuni financiare în peste 200 de ţări şi teritorii din întreaga lume.