DISTRIBUIȚI
Die CDU-Vorsitzende und Bundeskanzlerin Angela Merkel geht am Montag (14.11.2011) in Leipzig auf dem CDU-Parteitag an einem CDU-Logo vorbei. Vom 14.-15.11.2011 findet in Leipzig der 24. Bundesparteitag der CDU statt. Foto: Peter Kneffel dpa/lsn +++(c) dpa - Bildfunk+++

Cu două săptămâni înaintea alegerilor legislative, conservatorii cancelarului german Angela Merkel încearcă să-şi întărească poziţia pe ultima sută de metri agitând spectrul instalării la putere a unei coaliţii de stânga, scrie joi AFP, potrivit agerpres.

„Şosetele roşii”, sloganul de campanie din 1994 al fostului cancelar conservator Helmut Kohl – preluat de la porecla dată foştilor lideri ai Partidului Comunist din fosta RDG -, au revenit în presa germană, în condiţiile în care, având în vedere ultimele sondaje, alegerile din 26 septembrie ar putea consacra victoria Partidului Social Democrat, SPD, şi a candidatului său la postul de premier Olaf Scholz. Or, o victorie pentru social-democraţi, parteneri minoritari în coaliţia Angelei Merkel din 2013, ar marca o ruptură după 16 ani de putere dominată de dreapta.


Citeşte şi: CUTREMUR puternic în China (VIDEO)! Sunt morţi şi răniţi! – Black News

Scholz, actual vicecancelar şi ministru al finanţelor, ar deveni primul şef de guvern social-democrat de la Gerhard Schroeder, care s-a aflat la frâiele guvernului până în 2005.

Totodată, instalarea SPD pe primul loc face posibile o multitudine de coaliţii, probabil între trei partide, ceea ce ar constitui o premieră din anii 1950.

Între acestea, o alianţă între SPD, Verzi şi stânga radicală Die Linke este cel puţin aritmetic o posibilitate, conform sondajelor, şi un scenariu sesizat şi de conservatori, căzuţi la un nivel istoric în sondaje (21%), faţă de circa 25% pentru social-democraţi.

Die Linke, urmaşii Partidului Comunist est-german, pledează în favoarea dizolvării NATO şi se opun intervenţiilor militare germane în străinătate. Candidatul conservator Armin Laschet, care nu se bucură de popularitate, încearcă să recupereze teren atacându-l pe această problemă pe Olaf Scholz, care nu exclude în acest stadiu o coaliţie cu Die Linke.

Laschet l-a acuzat pe principalul său rival că este „necinstit” cu alegătorii, pregătind în culise o alianţă cu stânga radicală. „Sperietoarea” agitată de conservatori este menită să „mobilizeze susţinătorii” CDU-CSU, a rezumat pentru AFP politologul Gero Neugebauer.

În ce-l priveşte, partidul Die Linke nu ar fi împotriva participării la o viitoare echipă alături de social-democraţi şi verzi. De la politica socială la imigraţie şi problemele climei, cele trei partide de stânga au mai multe în comun, potrivit liderului Die Linke, Dietmar Bartsch, decât SPD cu liberalii din FDP, o altă posibilă coaliţie.

Totuşi, poziţiile apărate de Die Linke în probleme diplomatice şi militare au făcut ca orice coaliţie de stânga să pară, deocamdată, nerealistă.

Olaf Scholz nu a exclus oficial un astfel de scenariu, dar a stabilit linii clare, inclusiv sprijinul pentru NATO şi operaţiuni externe.

Ambiguitatea cultivată de Scholz este tot un mijloc de a pune „presiune pe FDP, care doreşte foarte mult să guverneze”, a menţionat Neugebauer.

Pe de altă parte, o revenire a stângii la cancelarie nu ar marca neapărat o cotitură în Germania.

Fost primar al Hamburgului, Olaf Scholz este un exponent al aripii „de dreapta” a SPD şi face campanie încercând să se prezinte drept adevăratul moştenitor al cancelarei, cu care împărtăşeşte o orientare centristă în plan politic.

Citeşte şi: PROTESTE violente în Slovenia împotriva paşapoartelor de vaccinare – Black News

„Aştept de la un guvern condus de un cancelar Scholz continuitatea care a însoţit întotdeauna schimbările de guvernare din această ţară. Acest lucru se aplică politicii externe, europene şi de securitate”, a explicat Paul Nolte, profesor la Universitatea Liberă din Berlin.

Deşi în timpul pandemiei de coronavirus Scholz a recurs la „bazooka” cheltuielilor publice, el a avertizat deja că Germania trebuie să revină la rigoare bugetară începând din 2023. Cu toate acestea, s-ar putea produce schimbări majore în ceea ce priveşte clima şi politica transporturilor, a apreciat Nolte, iar SPD vrea să crească salariul minim sau să introducă un impozit pe avere.