DISTRIBUIȚI

În timp ce partidele italiene care au obţinut cele mai bune rezultate la scrutinul legislativ din 4 martie, Mişcarea 5 Stele (M5S – antisistem) şi Liga (extrema-dreaptă) negociază intens formarea unei coaliţii guvernamentale, Uniunea Europeană şi establishmentul de la Bruxelles trec printr-o stare de profundă anxietate, comentează vineri politico.eu într-un articol despre implicaţiile unei asemenea coaliţii fără precedent în blocul comunitar, potrivit agerpres.

Niciodată în vreunul dintre statele fondatoare ale Uniunii Europene partidele eurosceptice nu au reuşit să ajungă la putere. Dacă acest lucru se va întâmpla în Italia, consecinţe pentru această ţară şi pentru Uniunea Europeană în ansamblu ar putea fi resimţite în lunile şi anii care vor urma.


Citește și : Preşedintele comitetului ce acordă premiile Pulitzer demisionează după acuzațiile de hărţuire sexuală

Dacă elitele UE au înţeles ceva în urma Brexitului, acesta este faptul că UE are nevoie de o schimbare. La doi ani de atunci însă, acordul lor a rămas tot în acel punct. Prin urmare, Italia le-ar putea da un impuls. M5S se descrie singură drept o formaţiune ce susţine reformarea UE şi, la fel ca Liga, şi-a mai domolit în ultima vreme retorica eurosceptică. Însă ideea unei ieşiri din zona euro nu pare deplin abandonată. Beppe Grillo, fondatorul M5S, a evocat săptămâna trecută posibilitatea unui referendum naţional pe tema rămânerii Italiei în zona euro.

Pe de altă parte, succesul electoral al acestor două partide ilustrează o schimbare de atitudine în rândul italienilor. Acest fenomen este constatat în special în rândul tinerilor. Conform unui sondaj din anul 2017, puţin mai mult de jumătate dintre persoanele intervievate cu vârste sub 45 de ani au spus că ar vota pentru ieşirea Italiei din UE dacă s-ar organiza un referendum după modelul celui privind Brexitul, în timp ce 68% dintre cei cu vârste peste 45 de ani au spus că doresc rămânerea în blocul comunitar.

‘Proiectul european şi-a pierdut capacitatea de a răspunde aşteptărilor unor mari segmente de populaţie’, a spus săptămâna aceasta preşedintele Italiei, Sergio Mattarella, în timpul unei conferinţe desfăşurate la Institutul Universitar European din Florenţa. Cu toate că şi-a criticat proprii cetăţeni pentru căutarea ‘refugiului în dimensiunea pur internă, nutrind iluzia că problemele lor pot fi gestionate doar la nivel naţional’, el a admis că mesajele transmise de UE pur şi simplu nu mai funcţionează.

Pe lângă efectele abordării reformelor în UE, o eventuală coaliţie între M5S şi Liga ar putea încuraja şi în alte ţări formaţiunile eurosceptice în perspectiva alegerilor europarlamentare de anul viitor. În interiorul grupului popular (PPE) cresc tensiunile din cauza acceptării în acest grup a premierului ungar Viktor Orban, care conduce discursul împotriva migraţiei, în timp ce tot în PPE cancelarul german Angela Merkel susţine menţinerea frontierelor deschise. În acest timp, centriştii preşedintelui francez Emmanuel Macron abia aşteaptă să exploateze diviziunile din rândul popularilor, eventual chiar să scindeze PPE înaintea europarlamentarelor, speranţe similare venind şi din partea socialiştilor, care au pierdut teren după înfrângerile electorale suferite în Germania, Franţa şi Italia.

Totuşi, M5S şi Liga au şi numeroase abordări diferite care îngreunează o posibilă colaborare între ele, iar instabilitatea sistemului politic italian nu este deloc o poveste nouă. După o întâlnire la finalul căreia au vorbit despre progrese în elaborarea unui program care să prevadă tăieri de taxe, creşterea cheltuielilor sociale şi oprirea imigraţiei ilegale, liderii celor două partide, Luigi di Maio (M5S) şi Matteo Salvini (Liga) se vor întâlni din nou sâmbătă, ei sperând să poată propune apoi preşedintelui Mattarella un nume de premier. Potrivit unui colaborator al lui Luigi di Maio, citat de agenţia Reuters, ei ar avea în vedere pentru acest post o persoană din afara celor două partide şi care să se bucure de ‘încrederea cetăţenilor italieni şi a partenerilor internaţionali ai Italiei’.

‘I se spune un guvern populist. Unii spun şi că este o ameninţare pentru popor. Alţii spun că este o ameninţare pentru Europa (…), dar Europa nu este ameninţată’, a asigurat Luigi di Maio după ultima întâlnire cu Salvini.

Citește și : UE îi cere Muntenegrului să investigheze cu atenţie atacul asupra jurnalistei de investigaţii Olivera Lakic

Ambele partide au susţinut că doresc o renegociere a regulilor fiscale europene pentru ca Italia să poată cheltui mai mult, dar o sursă din M5S, citată tot de Reuters, a spus că orice iniţiativă de creştere a deficitului bugetar va fi mai întâi discutată cu Bruxelles-ul. ‘Va fi un guvern raţional şi rezonabil’, a indicat aceeaşi sursă. Totuşi, planuri evocate de aceste partide, precum instituirea unei cote unice de impozitare de 15% şi a unui impozit pentru sprijinirea celor săraci pot pune o presiune semnificativă asupra finanţelor acestei ţări puternic îndatorate.