DISTRIBUIȚI

Liderii societăţilor pentru cultura românească din regiunea Cernăuţi condamnă – într-o declaraţie comună – politica statului ucrainean faţă de minorităţile naţionale, exprimându-şi dezamăgirea în urma aşa-ziselor consultări pe care le organizează Ministerul Educaţiei de la Kiev cu etnicii români din Ucraina, după recenta întâlnire cu ministrul adjunct al educaţiei ucrainean, Pavlo Hobzei, informează marţi BucPress, potrivit agerpres.

‘Din păcate, conducerea statului ucrainean, ministerele şi preşedinţia rămân surde la doleanţele exprimate de noi, continuând să promoveze o politică de deznaţionalizare şi asimilare forţată a minorităţilor naţionale din Ucraina, îndreptată spre schimbarea caracterului etnic al populaţiei. Cel mai elocvent exemplu în această privinţă îl constituie Legea Ucrainei despre învăţământ adoptată în septembrie 2017, precum şi proiectul noii Legi a învăţământului mediu general din Ucraina’, se menţionează într-o declaraţie trimisă atât autorităţilor ucrainene, cât şi celor române.


Citește și : Procurorii germani pregătesc cererea privind extrădarea lui Carles Puigdemont în Spania

Referitor la întâlnirea cu Pavlo Hobzei şi cu delegaţia care l-a însoţit la Cernăuţi la 11 mai, reprezentanţii comunităţii româneşti susţin că a fost o ‘nouă încercare de a ne convinge că Legea despre învăţământ şi proiectul noii Legi despre învăţământul mediu general sunt benefice pentru copii etnicilor români din Ucraina, în timp ce noi ne convingem zi de zi de efectul ei dezastruos asupra identităţii noastre’.

Potrivit reprezentanţilor comunităţii româneşti, aşa-zisa ‘masa rotundă’ cu participarea demnitarilor de la Kiev, a unor oficialităţi din Administraţia regională de stat Cernăuţi şi unor conducători ai societăţilor publice culturale româneşti din regiunea Cernăuţi (semnatari ai acestei Declaraţii) s-a transformat într-o ‘farsă’, întrucât oficialii ucraineni au ignorat complet argumentele etnicilor români privind încălcările Constituţiei Ucrainei şi ale altor legi, inclusiv europene, privind drepturile minorităţilor naţionale cu privire la educaţia în limba maternă.

Ministerul Educaţiei din Ucraina a venit cu propunerea ca ‘prevederile articolului 7 al Legii educaţiei să fie implementate prin intermediul art. 5 al noului proiect al Legii despre învăţământul mediu general, amânând din ‘generozitate’ începutul procesului de ucrainizare totală şi definitivă a minorităţilor naţionale din ţară până în 2023′, subliniază reprezentanţii comunităţilor etnicilor români din Ucraina. ‘Adică, ne oferă posibilitatea să mai fim români încă vreo 4 ani’, constată ei, potrivit declaraţiei.

‘Situaţia creată ne obligă să declarăm încă o dată că noi, reprezentanţii comunităţii românilor din regiunea Cernăuţi (Ucraina), condamnăm politică actualei conduceri (de la Kiev) promovată faţă de minorităţile naţionale din Ucraina, politică ce încalcă în mod grosolan Constituţia Ucrainei, şi cerem de urgenţă anularea articolului 7 din Legea educaţiei, aplicându-se normele tratatelor internaţionale, toate recomandările Comisiei de la Veneţia şi obligaţiunile internaţionale ale Ucrainei’, subliniază semnatarii declaraţiei.

Potrivit BucPress, în conformitate cu art. 7 al noii legi adoptate, sistemul de educaţie din Ucraina se desfăşoară doar în limba de stat (ucraineană), iar materiile care se predau în prezent în şcoli în limba română urmează să fie predate în limba ucraineană.

Asociaţiile etnicilor români consideră că noua Lege privind învăţământul mediu general trebuie să se bazeze pe articolele din Constituţia Ucrainei care garantează drepturile minorităţilor naţionale la educaţia în limba maternă şi nu admit nici un fel de privilegii sau discriminări ale cetăţenilor pe bază de rasă, naţionalitate sau limbă.

‘Declarăm că orice discuţii pe marginea proiectului noii Legi a învăţământului mediu general pot fi declanşate doar după redactarea art.7 al Legii educaţiei şi aducerii acestuia în conformitate cu normele Constituţiei Ucrainei’, evidenţiază semnatarii declaraţiei.

Citește și : Cel puţin 12 membri ai forţelor afgane, uciși în atacuri ale talibanilor în estul Afganistanului

În acelaşi timp, autorii declaraţiei sesizează autorităţile române în legătură cu această situaţie, menţionând că statul român ar trebui să monitorizeze modul în care Ucraina respectă prevederile articolelor 13 şi 19 din Tratatul cu privire la relaţiile de bună vecinătate şi cooperare între România şi Ucraina semnat în 1997 de conducătorii celor două state şi ratificat de parlamentele ambelor ţări.

Declaraţia este semnată printre alţii de Vasile Tărâţeanu, preşedintele Centrului cultural român ‘Eudoxiu Hurmuzachi’, membru de onoare al Academiei Române; Ilie T. Zegrea, preşedintele Societăţii Scriitorilor Români din Cernăuţi; Nicolae Şapcă, vicepreşedintele Societăţii pentru cultură românească ‘Mihai Eminescu’ şi Iurie Levcic, directorul Centrului bucovinean de artă pentru conservarea şi promovarea culturii tradiţionale româneşti.