DISTRIBUIȚI

Comisia Europeană a decis, joi, să trimită România în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene pentru că nu a implementat şi nu a aplicat corect Directiva privind stocurile petroliere. De asemenea, Comisia Europeană sesizează Curtea de Justiţie a Uniunii Europene din cauza refuzului României de a implementa reglementările comunitare privind construirea unei infrastructuri pentru combustibili alternativi.

Comisia Europeană explică, într-un comunicat de presă transmis joi, că a decis să trimită România în faţa Curţii de Justiţie a UE pentru că nu a implementat şi nu a aplicat corect Directiva Consiliului privind stocurile petroliere conform căreia statele membre au obligaţia de a asigura menţinerea şi disponibilitatea unui nivel minim de rezerve de ţiţei şi/sau de produse petroliere pentru a garanta siguranţa aprovizionării cu resurse petroliere a Uniunii Europene, relatează news.ro.


Citeşte şi: Un tren de pasageri A DERAIAT în Italia. Cel puţin trei oameni au murit 

La 20 noiembrie 2015, Comisia a reamintit României obligaţiile care îi revin în temeiul Directivei privind stocurile petroliere, printre care obligaţia de a dispune de proceduri de urgenţă şi de un plan de urgenţă în cazul apariţiei unei disfuncţionalităţi majore în aprovizionare, dar şi obligaţia de a asigura un cadru clar şi eficace pentru ca operatorii să îşi poată delega obligaţiile de stocare. Comisia a pus în discuţie şi faptul că legislaţia română interzice utilizarea stocurilor petroliere drept garanţii reale, adică drept active oferite ca garanţie pentru a obţine un împrumut, ceea ce ar putea face mai dificilă îndeplinirea obligaţiei operatorilor economici de a deţine stocuri. Întrucât România nu a abordat aceste aspecte, Comisia i-a adresat un aviz motivat la 18 noiembrie 2016.

Comisia a decis acum să trimită România în faţa Curţii de Justiţie a UE.

De asemenea, Comisia Europeană a decis joi să trimită România şi Malta în faţa Curţii de Justiţie a UE pentru neîndeplinirea obligaţiei de a notifica cadrele naţionale de politică în temeiul Directivei referitoare la instalarea infrastructurii pentru combustibilii alternativi.

„Cadrele naţionale de politică constituie principalul instrument care asigură crearea coordonată a unei infrastructuri suficiente pentru combustibilii alternativi, inclusiv a punctelor de reîncărcare pentru vehiculele electrice şi a punctelor de realimentare pentru gaze naturale şi hidrogen. Instituirea unor astfel de cadre ajută totodată la evitarea fragmentării pieţei interne prin introducerea coordonată a combustibililor alternativi”, arată Comisia.

Citeşte şi: Patru americani au murit în atacul talibanilor din Kabul

Statelor membre li s-a solicitat să notifice Comisiei cadrele naţionale de politică până la 18 noiembrie 2016, dar până în prezent România şi Malta nu au dat curs acestei solicitări, deşi au primit din partea Comisiei o scrisoare de punere în întârziere şi un aviz motivat la 15 februarie, respectiv la 13 iulie 2017, mai spune sursa citată.

La 8 noiembrie 2017, Comisia a adoptat un pachet legislativ privind mobilitatea curată, menit să consolideze poziţia de lider mondial a UE în sectorul vehiculelor nepoluante. Respectivul pachetul legislativ reprezintă un pas decisiv în ceea ce priveşte punerea în aplicare a angajamentelor asumate de UE în cadrul Acordului de la Paris cu privire la reducerea obligatorie cu cel puţin 40 % a emisiilor de CO2 pe plan intern până în 2030. Printre altele, pachetul cuprinde o evaluare amănunţită a cadrelor naţionale de politică, dar şi un plan de acţiune şi soluţii de investiţii pentru instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi în UE.