DISTRIBUIȚI
International Nuremberg Principles Academy

Comisia internaţională de anchetă asupra cazurilor de încălcare a drepturilor omului din teritoriile palestiniene ocupate şi Israel va fi prezidată de Navi Pillay, un fost Înalt Comisar pentru drepturile omului, a anunţat joi ONU, potrivit AFP, scrie agerpres.   

Ceilalţi doi membri ai acestei comisii create la sfârşit de mai de Consiliul ONU pentru drepturile omului după conflictul violent între Israel şi palestinieni sunt indianul Miloon Kothari şi australianul Chris Sidoti, a precizat Înaltul Comisariat pentru drepturile omului.


Citește și : Boris Johnson presează UE să analizeze ‘cu seriozitate’ propunerile sale privind Irlanda de Nord

Kothari a fost din 2000 şi până în 2008 raportor special al ONU pentru locuinţe, în timp ce Sidoti este un specialist recunoscut în drepturile omului.

La rândul său, Navi Pillay a fost Înalt Comisar pentru drepturile omului din 2008 şi până în 2014. Ea a fost de asemenea judecătoare şi preşedintă a Tribunalului Penal Internaţional pentru Rwanda.

În Africa de Sud, ea a fost prima femeie care a deschis, în 1967, un cabinet de avocaţi în provincia Natal, unde a apărat în special activişti anti-apartheid, a denunţat tortura şi a reuşit să câştige drepturi pentru prizonierii din Robben Island, unde era închis Nelson Mandela.

O rezoluţie adoptată la 28 mai cu 24 de voturi ‘pentru’, 9 ‘împotrivă’ şi 14 abţineri a permis crearea acestei „comisii internaţionale de anchetă, independentă şi permanentă”, însărcinată cu examinarea cazurilor de încălcare a dreptului internaţional umanitar şi a drepturilor omului care au dus la violenţele din luna mai.

Între 10 şi 21 mai, 254 de palestinieni, dintre care 66 de copii, au fost ucişi de atacuri israeliene în Fâşia Gaza, conform autorităţilor locale. În Israel, tirurile cu rachetă dinspre Gaza au făcut 12 morţi, între care şi un copil, o adolescentă şi un soldat, conform poliţiei.

Domeniul de aplicare a rezoluţiei depăşeşte cu mult conflictul recent.

Textul cere comisiei să analizeze „toate cauzele profunde ale tensiunilor recurente, ale instabilităţii şi ale prelungirii conflictului, inclusiv discriminările şi reprimarea sistematice bazate pe apartenenţă naţională, etnică, rasială sau religioasă”.

Citește și : Rusia a testat DECONECTAREA de la internetul global

Ancheta urmează să se concentreze pe stabilirea faptelor şi să colecteze probe şi alte elemente care ar putea fi utilizate în cadrul urmăririlor judiciare şi, în măsura posibilului, să îi identifice pe vinovaţi pentru ca ei să poată fi judecaţi.

Este pentru prima dată când Consiliul creează o comisie de anchetă cu un mandat a cărui durată nu este fixată în avans.

Primul raport anual urmează să fie prezentat în iunie 2020 în cursul celei de-a 50-a sesiuni a Consiliului pentru drepturile omului, precizează comunicatul.