DISTRIBUIȚI

Având în vedere că numărul tot mai mare de migranţi pune presiune asupra UE, şefii de stat şi de guvern din ţările membre sunt aşteptaţi la Bruxelles săptămâna viitoare pentru a discuta, printre altele, această chestiune. Marţi, comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a discutat cu corespondenţii agenţiilor de presă participante la proiectul European Newroom (enr) despre zidurile de frontieră, spaţiul Schengen, Regulamentul Dublin şi noul pact privind migraţia, relatează enr în articolul său de fond, publicat vinerea, potrivit agerpres.  

În prezent, UE se confruntă cu un număr mare de migranţi în interiorul blocului comunitar. Într-un interviu acordat marţi la Bruxelles, comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a declarat pentru corespondenţii agenţiilor de presă din cadrul enr că anul trecut s-a înregistrat o „creştere abruptă”, cu 330.000 de sosiri neregulamentare provenind din ţări precum Turcia, India, Cuba, Egipt şi Maroc.


Citește și : Biden subliniază necesitatea respectării regulilor convenite pe Esplanada Moscheilor

În acelaşi timp, aproape un milion de persoane au solicitat azil în UE, a precizat comisarul. Potrivit lui Johansson, acest lucru a pus presiune asupra unor state membre, precum Belgia şi Olanda.

În cadrul summitului special de săptămâna viitoare, şefii de stat şi de guvern din UE sunt aşteptaţi la Bruxelles pentru a discuta unele dintre chestiunile deschise legate de migraţia în UE. Există câteva puncte nevralgice care vor juca probabil un rol important.

– Garduri la frontieră finanţate din fonduri UE? –

Unul dintre punctele de discuţie va fi probabil finanţarea ridicării de garduri din bugetul UE. Johansson a declarat în interviu că UE finanţează protecţia frontierelor, dar „construirea de ziduri şi sârmă ghimpată în jurul Uniunii Europene nu este o soluţie bună din multe motive”.

„Avem un principiu de lungă durată: să nu finanţăm ziduri şi sârmă ghimpată. Şi cred că acest principiu nu trebuie schimbat. Dar cred, de asemenea, că ar trebui să avem o abordare pragmatică. Desigur, cea mai mare parte a finanţării pentru protecţia frontierelor provine de la bugetul naţional şi noi ar trebui să ne concentrăm asupra a ceea ce putem face mai bine cu fondurile UE”, a adăugat Johansson.

În acelaşi timp, comisarul nu a exclus ca „infrastructura fizică” de la frontierele externe să fie finanţată din bugetul UE. Ar putea fi vorba, de exemplu, de tehnologii pentru supravegherea frontierelor.

Cu toate acestea, în toamna anului 2021, mai mult de zece state UE au cerut deja Comisiei Europene ca barierele fizice de la frontiere să fie plătite din bugetul comun, cel puţin parţial. La momentul respectiv, autoritatea de la Bruxelles a respins ferm această cerere. Recent, cancelarul austriac Karl Nehammer a cerut Comisiei două miliarde de euro pentru extinderea barierei de la graniţa dintre Bulgaria şi Turcia.

– Schengen şi controalele la frontierele interne –

În spaţiul de liberă circulaţie Schengen sunt în prezent în vigoare controale la frontiere între membri ai săi, de exemplu la frontiera dintre Austria şi Slovenia.

„Trebuie să eliminăm controalele la frontierele interne”, a spus Johansson. Comisia Europeană a luat legătura cu statele membre în cauză şi cu vecinii lor pentru a găsi modalităţi de a preveni sosirile neregulamentare, precum şi pentru a proteja ţările de riscurile de securitate fără controale la frontierele interne, a adăugat ea.

În cadrul unei întâlniri cu omologul său olandez Mark Rutte, care a avut loc la Viena la 26 ianuarie, cancelarul austriac Karl Nehammer a declarat că actualele controale la frontierele dintre Germania, Austria, Republica Cehă, Slovacia, Ungaria şi Slovenia arată că sistemul Schengen de frontiere deschise eşuează.

– Punerea în aplicare a Regulamentului Dublin şi Schengen –

În interviul acordat corespondenţilor, Johansson a subliniat importanţa unei bune funcţionări a spaţiului Schengen, care ar include şi o înregistrare eficientă a persoanelor care intră în bloc.

„Mă îngrijorează situaţia în care, în Austria, de exemplu, 75% dintre cei care sosesc ilegal nu au fost înregistraţi înainte de a ajunge în Austria. În Ţările de Jos, 90% dintre cei care sosesc în mod neregulamentar nu au fost înregistraţi înainte”, a spus ea.

Regulamentul Dublin al UE prevede că migranţii trebuie să fie returnaţi în ţara în care au intrat prima dată în UE şi că cererile lor de azil trebuie să fie procesate acolo. Regulamentul pune o mare presiune asupra Greciei, Italiei, Spaniei şi Maltei, din cauza volumului mare de sosiri prin Marea Mediterană.

De ani de zile, statele din sudul UE au acuzat statele membre ale blocului comunitar de lipsă de solidaritate, deoarece multe dintre ele refuză să primească o parte fixă din zecile de mii de migranţi care ajung în UE în fiecare an.

La reuniunea de la Viena din 26 ianuarie, prim-ministrul olandez Mark Rutte a cerut ca înregistrarea migranţilor la frontierele externe ale UE, aşa cum prevede Regulamentul Dublin, să fie restabilită cu cât mai puţine lacune posibil.

– Aderarea la spaţiul Schengen –

Citește și : Trei români au murit într-un grav accident petrecut în Slovenia

Marţi, Johansson a confirmat că România şi Bulgaria îndeplinesc toate criteriile pentru a intra în spaţiul Schengen. Ea s-a arătat încrezătoare că va exista o decizie privind aderarea României şi Bulgariei „destul de curând”.

Austria s-a opus prin veto aderării la Schengen a Bulgariei şi României la sfârşitul anului 2022, din cauza migraţiei neregulamentare la frontierele lor, care sunt frontierele externe ale UE.

– Un nou pact privind migraţia şi azilul –

În interviul de marţi, comisarul Johansson a declarat că au existat „progrese bune” în ceea ce priveşte pachetul legislativ. Johansson şi-a exprimat încrederea că toate aspectele pactului „vor fi decise în acest mandat”. Mandatul actualei Comisii Europene se încheie în 2024. În acelaşi timp, comisarul a avertizat că „va mai dura câţiva ani pentru a pune totul în aplicare”.

În septembrie 2020, Comisia Europeană a propus un aşa-numit nou „Pact privind migraţia şi azilul”. Acest lucru a venit după ce, în 2015/2016, a devenit clar că sistemul existent, precum şi alocarea obligatorie a refugiaţilor între statele membre ale UE nu funcţionau.

O altă problemă centrală este repatrierea migranţilor fără drept de şedere. Miniştrii de interne ai UE au discutat deja acest subiect săptămâna trecută. Este probabil ca această dezbatere să continue la următorul summit.

La 26 ianuarie, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a scris o scrisoare şefilor de stat şi de guvern din UE în care a prezentat propunerile sale pentru o politică de succes în materie de migraţie pe termen scurt. Printre altele, ea a subliniat protecţia frontierelor externe, accelerarea returnărilor şi înregistrarea completă a migranţilor care sosesc în UE.