DISTRIBUIȚI

sursa foto:  teleSUR

Fostul procuror general al Venezuelei, opozanta Luisa Ortega care a fugit în Columbia, se află „sub protecţia” acestei ţări şi i se va acorda azil politic dacă doreşte acest lucru, a afirmat luni preşedintele columbian, Juan Manuel Santos, relatează AFP.

„Procurorul Luisa Oretga se află sub protecţia guvernului columbian. Dacă solicită azil, i-l vom acorda”, a anunţat şeful statului pe contul său de Twitter în legătură cu această opozantă a preşedintelui socialist Nicolas Maduro.


„Chavistă” (de la numele lui Hugo Chavez, preşedinte între 1999 şi 2013 şi mentor al lui Nicolas Maduro) devenită disidentă, Luisa Ortega, 59 de ani, a fost demisă din funcţie la 5 august în prima şedinţă a noii Adunări Constituante de la Caracas, favorabilă lui Nicolas Maduro.

Însoţită de soţul său, deputatul German Ferrer, ea a ajuns vineri la Bogota cu un avion privat după ce a tranzitat prin Insula Aruba din Marea Caraibelor.

Luisa Ortega, care a denunţat ferm în ultimele luni radicalizarea guvernului venezuelean, avea interdicţia de a părăsi ţara, iar conturile bancare i-au fost blocate.

Pe contul său de Twitter, ea a dezvăluit vineri că agenţi ai serviciilor de informaţii i-au percheziţionat locuinţa cu două zile mai devreme, după o cerere de arestare a soţului său, acuzat de corupţie.

Noul procuror general, Tarek William Saab, a anunţat în aceeaşi zi că va cere Adunării Constituante să demareze procedurile pentru ridicarea imunităţii parlamentare a lui German Ferrer.

Anunţul sosirii lor în Columbia a fost făcut la scurt timp după ce Parlamentul venezuelean, singura instituţie controlată de opoziţie, a fost privat de Constituantă de majoritatea prerogativelor sale, o nouă etapă în extinderea puterii autoritare a preşedintelui Nicolas Maduro asupra întregii societăţi.

Alegerea acestei Adunării Constituante, la 30 iulie, a fost marcată de violenţe şi denunţată de opoziţie, precum şi de o mare parte a comunităţii internaţionale.

Preşedintele socialist, ales în 2013, se confruntă de la începutul lunii aprilie cu un val de contestare, pe fondul naufragiului economic al acestei ţări producătoare de petrol, cu manifestaţii care au făcut 125 de morţi.