DISTRIBUIȚI

Legea ungară care obligă organizaţiile civile să-şi divulge donatorii din străinătate încalcă reglementările Uniunii Europene care protejează drepturile fundamentale ale blocului comunitar, a conchis joi Curtea de Justiţie a UE (CJUE) cu sediul în Luxemburg, potrivit Reuters şi AFP, transmite și agerpres.

„Impunând obligaţii de înregistrare, declarare şi publicare asupra anumitor categorii de organizaţii ale societăţii civile care primesc direct sau indirect un sprijin din străinătate… Ungaria a introdus restricţii discriminatorii şi nejustificate în ceea ce priveşte atât organizaţiile în cauză, cât şi persoanele care le acordă un astfel de sprijin”, a decis instanţa.


Citește și: 19.000 de mexicani au fost răpuși de coronavirus. Aproape 160.000 sunt infectați!

Aceste restricţii sunt în contradicţie în special cu libertatea de circulaţie a capitalurilor, cu dreptul la respectarea vieţii private şi cu libertatea de asociere, menţionează CJUE în comunicatul său.

Comisia Europeană a sesizat justiţia UE în urma unei proceduri de infringement (procedură de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor) împotriva Ungariei în acest dosar, după adoptarea în 2017 de către Budapesta a unei legi asupra „transparenţei organizaţiilor civile care primesc donaţii provenite din străinătate”.

Potrivit criticilor săi, această lege îl vizează pe finanţistul american de origine ungară George Soros, care a creat în 1984 fundaţia Open Society Foundations (OSF), devenit „calul de bătaie” al premierului Viktor Orban.

Legislaţia în cauză impune organizaţiilor neguvernamentale care beneficiază de peste 7,2 milioane de forinţi (în jur de 24.000 de euro) de la finanţatori străini anual să se înregistreze în calitate de „organizaţii care beneficiază de sprijin din străinătate” şi să se prezinte astfel în toate publicaţiile lor şi pe site-ul lor internet. Ele trebuie să publice în special numele donatorilor.

Dacă ele nu respectă aceste obligaţii, se expun sancţiunilor.

CJUE a urmat concluziile avocatului general.

Pentru că ea „instituie o diferenţă de tratament între mişcările naţionale şi transfrontaliere de capitaluri”, această lege constituie o restricţionare a libertăţii de circulaţie a capitalurilor, a stabilit CJUE în decizia sa.

Legea creează „un climat de neîncredere faţă de asociaţiile şi fundaţiile” vizate, explică comunicatul, şi poate descuraja donatori să furnizeze ajutoare.

Citește și: SUA vor să-și apere sateliții de eventualele atacuri chineze şi ruseşti

Curtea respinge argumentele Ungariei cu privire la transparenţă, considerând că restricţiile se aplică în mod nediferenţiat şi nu doar organizaţiilor susceptibile să aibă o influenţă importantă asupra dezbaterii publice.

CJUE consideră de asemenea că legea ungară limitează dreptul la libera asociere, făcând mai dificilă funcţionarea asociaţiilor.

În fine, potrivit judecătorilor, obligaţiile de declarare şi de publicitate limitează dreptul la respectarea vieţii private şi familiale, precum şi dreptul la protecţia datelor personale.