DISTRIBUIȚI
Who rules where - WordPress.com

Armenia şi Azerbaidjanul, foste republici sovietice, se aflau în pragul războiului duminică, acuzându-se reciproc că au început lupte violente pentru controlul Nagorno-Karabah, o volatilă regiune separatistă din Azerbaidjan populată majoritar de etnici armeni. Evenimentele au relansat îngrijorarea cu privire la instabilitatea din Caucazul de Sud, zonă ce serveşte drept coridor pentru conductele de ţiţei şi gaz către pieţele mondiale, scriu Reuters, AFP şi DPA, potrivit agerpres.

Niciuna dintre părţi nu a publicat un bilanţ detaliat, dar ambele au raportat decese în rândul militarilor şi civililor. Potrivit părţii armene, o femeie şi un copil au fost ucişi.


Citește și : OMS admite că 2 milioane de oameni pot muri de COVID-19

Un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării azer a declarat pentru AFP că Baku a cucerit o jumătate de duzină de sate aflate sub control armean în timpul ciocnirilor. Armenia a respins aceste afirmaţii, potrivit agenţiei ruse Interfax.

După anunţul primelor ciocniri duminică dimineaţă, premierul armean Nikol Pachinian a decretat „mobilizarea generală” şi instituirea „legii marţiale”, la fel ca şi autorităţile din Karabah.

La rândul său, preşedintele azer Ilham Aliev a convocat o reuniune a Consiliului său de Securitate în timpul căreia a denunţat „agresiunea” Armeniei. „A fost o provocare planificată din timp”, a denunţat el, citat de Interfax.

Şi Pachinian, şi Aliev au declarat că vor fi învingători.

Ministerul Apărării din Azerbaidjan a declarat că a lansat o „contraofensivă pe toată linia frontului” în Karabah, pentru a „pune capăt activităţilor militare ale forţelor armate ale Armeniei”.

Ministerul Apărării din Nagorno-Karabah a declarat că a distrus 4 elicoptere, aproximativ 15 drone şi 10 tancuri azere.

Azerbaidjanul a indicat anterior că unul dintre elicopterele sale a fost doborât, dar că echipajul său a scăpat teafăr. Baku a mai susţinut că a distrus 12 baterii antiaeriene.

Conflictul din jurul Nagorno-Karabah a alimentat tensiunile regionale timp de 30 de ani.

Franţa, mediator al conflictului împreună cu Rusia şi Statele Unite în cadrul Grupului de la Minsk, a cerut încetarea ostilităţilor, la fel ca şi Bruxelles-ul.

Şi Moscova a chemat duminică dimineaţă la „o încetare a focului imediată” şi la convorbiri, în condiţiile în care cele două părţi resping responsabilitatea ostilităţilor.

Preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, un aliat tradiţional al Azerbaidjanului, şi-a reînnoit sprijinul pentru Baku, în timpul unei convorbiri telefonice cu omologul său azer, după cum a anunţat preşedinţia azeră.

Premierul armean a cerut comunităţii internaţionale să se asigure că Turcia nu se implică direct în conflictul dintre Armenia şi Azerbaidjan legat de Nagorno-Karabah.

Regiunea, deşi recunoscută la nivel internaţional ca parte a Azerbaidjanului predominant musulman, este controlată de separatişti armeni creştini, relatează DPA. La începutul anilor 1990 a fost scena unui război soldat cu 30.000 de morţi şi, de atunci, Baku doreşte să reia controlul. O încetare a focului care a fost implementată în 1994 a fost încălcată intermitent.

Citește și : Trump a anunţat nominalizarea judecătoarei Amy Coney Barrett la Curtea Supremă

Discuţiile de pace sunt blocate de mulţi ani. Lupte au loc în mod regulat între separatişti şi azeri, dar şi între Erevan şi Baku. În 2016, ciocniri grave aproape degeneraseră în război în Karabah, iar în iulie 2020 lupte violente au avut loc între armeni şi azeri la graniţa de nord. Ambele părţi obişnuiesc să se învinovăţească reciproc pentru aceste izbucniri de violenţă.

Un conflict major implicând Azerbaidjanul şi Armenia ar putea duce la intervenţia unor puteri aflate în concurenţă în regiunea Caucazului, Rusia şi Turcia, scrie AFP.

„Suntem la un pas de un conflict pe scară largă”, a declarat pentru agenţia franceză de presă Olesya Vartanyan, expert al International Crisis Group, estimând că această nouă escaladare se explică mai ales prin absenţa unei medieri internaţionale active în ultimul timp.

„De la epidemia de coronavirus, conflictul a fost neglijat, fără ca diplomaţi să meargă la Baku şi la Erevan nici după ciocnirile din iulie”, a regretat ea.

În ultimii ani, Baku a profitat de rezervele sale imense de petrol pentru a face cheltuieli generoase pe armament. Azerbaidjanul se bucură de sprijinul Turciei.

Armenia, mult mai săracă, este totuşi mai aproape de Rusia, care are acolo o bază militară. Ţara aparţine şi unei alianţe politico-militare conduse de Moscova, Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă.

Kremlinul, care se poziţionează ca arbitru regional, livrează arme ambelor ţări, mai scrie AFP.