DISTRIBUIȚI
AFP

Cel puţin 35 de persoane au fost rănite în ciocniri care au izbucnit miercuri seară între protestatari antiguvernamentali şi forţele de ordine din Liban în faţa uneia dintre principalele cazărmi de poliţie din capitala Beirut, relatează DPA şi agerpres., care citează martori şi Crucea Roşie.

George Kettneh, şeful Crucii Roşii din Liban, a declarat pentru DPA că 35 de protestatari şi poliţişti au fost răniţi uşor în confruntări.


Citeşte şi: Autorităţile din Argentina au găsit 82 de kg de cocaină la bordul unui avion KLM

O sursă din cadrul poliţiei a spus că cel puţin 20 de protestatari au fost reţinuţi în faţa cazărmii.

Forţele speciale au folosit gaze lacrimogene în încercarea de a-i dispersa pe protestatarii care s-au adunat în faţa cazărmii El-Helou pentru a cere eliberarea a 59 de protestatari care au fost reţinuţi marţi noapte în ciocniri care au avut loc pe Strada Hamra.

„Poliţia a declanşat ciocnirile. Noi stăteam paşnic în faţa cazărmii aşteptând ca prietenii noştri să fie eliberaţi”, a declarat un protestatar pentru un post local de televiziune.

Marţi noapte, ciocnirile dintre protestatarii antiguvernamentali şi poliţia au făcut zeci de răniţi şi au dus la distrugerea principalei străzi comerciale din capitala libaneză, potrivit martorilor şi Crucii Roşii din Liban.

Forţele speciale au folosit gaze lacrimogene pentru a-i dispersa pe protestatari marţi, în timp ce aceştia încercau să înlăture barierele de fier din apropierea Băncii Centrale de pe Strada Hamra. Protestatarii au răspuns aruncând cu pietre în poliţie.

Premierul interimar Saad Hariri a condamnat tulburările spunând că sunt „inacceptabile”.

Demonstraţii libanezi au revenit marţi în stradă, anunţând o „săptămână a furiei” prin care speră să pună presiune asupra liderilor ţării de a introduce reforme drastice.

Libanul este zguduit de proteste naţionale începând cu 17 octombrie, care au dus la demisia premierului Saad Hariri.

După o pauză de câteva săptămâni, reticenţa liderilor libanezi de a forma un nou guvern şi de a rezolva problemele economice tot mai mari ale ţării a dus la reizbucnirea protestelor.

La 19 decembrie, fostul ministru al educaţiei şi profesor universitar Hassan Diab a fost desemnat noul premier cu ajutorul mişcării Hezbollah, susţinută de Iran, şi al aliaţilor acesteia.

Diab nu a reuşit până acum să formeze un guvern în principal din tehnocraţi în încercarea de a scoate Libanul din cea mai gravă criză economică a sa de după războiul civil din 1975-1990.

Citeşte şi: Administraţia Trump a anulat brusc trei briefinguri clasificate privind Iranul

Hezbollah şi aliaţii săi insistă pe formarea unui guvern cu figuri politice alături de experţi.

Libanul este sub presiunea Băncii Mondiale şi a Fondului Monetar Internaţional de a adopta măsuri de austeritate în schimbul unui sprijin financiar.

Libanul are unul dintre cele mai mari niveluri ale datoriei publice din lume, echivalentul a circa 150% din Produsul Intern Brut.