Cei 14 milioane de chilieni cu drept de vot sunt chemaţi la urne sâmbătă şi duminică pentru a-i desemna din 1373 de candidaţi pe cei 155 de membri ai Convenţiei constituţionale ce vor avea responsabilitatea redactării unei noi constituţii a ţării, relatează AFP, potrivit agerpres.
Schimbarea legii fundamentale datând din 1980, în timpul regimului militar al lui Augusto Pinochet, a fost una dintre revendicările amplei mişcări de contestare lansate în toamna lui 2019 pentru a cere o societate mai egalitară.
Citește și : Statele Unite depun eforturi pentru încetarea confruntărilor dintre Israel şi Hamas
Constituţia actuală, care limitează drastic acţiunea statului şi susţine activitatea privată în toate sectoarele, în special în educaţie, sănătate şi sistemul de pensii, este considerată un obstacol esenţial în calea unor reforme sociale profunde, într-o ţară unde nivelul inegalităţilor este între cele mai ridicate din America latină.
Potrivit sondajelor, peste 60% dintre chilieni consideră că această constituţie a creat un sistem favorabil unui mic număr de privilegiaţi.
Noua lege fundamentală va trebui redactată într-un interval de nouă luni, care poate fi prelungit o singură dată, cu trei luni. Ea urmează să fie aprobată – sau respinsă – în 2022, printr-un referendum cu participare obligatorie.
Analiştii consideră scrutinul din acest weekend un test decisiv înaintea alegerilor generale din noiembrie, când urmează să fie ales preşedintele ţării, dar şi un parlament pe baze paritare, cu un număr egal de legislatori şi legislatoare şi 17 mandate rezervate celor 10 populaţii indigene din Chile.
Citește și : Peste 2.000 de rachete, lansate din Fâşia Gaza