DISTRIBUIȚI
AFP

China intenţionează să o înlocuiască pe şefa executivului din Hong Kong, Carrie Lam, aflată în dificultate după patru luni de manifestaţii tot mai violente în acest teritoriu autonom, a relatat miercuri cotidianul Financial Times, preluat de AFP şi Reuters, potrivit agerpres.

Aflată în post de la mijlocul lui 2017, Carrie Lam a cristalizat furia protestatarilor, dintre care majoritatea îi solicită demisia de la conducerea Hong Kong-ului, fostă colonie britanică oferită Chinei în 1997.


Citește și: Turcia susține că nu mai este NEVOIE de reluarea ofensivei în Siria

Beijingul a oferit până acum un sprijin total liderei hongkongheze şi a denunţat violenţele comise de manifestanţi, care cer din iunie mai multă autonomie şi mai multe libertăţi civile în faţa controlului pe care îl consideră tot mai puternic al guvernului central.

Însă conform Financial Times, care citează persoane informate în legătură cu discuţiile în desfăşurare, autorităţile centrale elaborează un plan pentru a o înlocui pe Carrie Lam printr-un şef de executiv „interimar”.

Sursele au mai spus însă pentru cotidianul britanic că totul depinde de situaţia de pe teren. Reîntoarcerea la ordine ar fi o precondiţie a unei înlocuiri a lui Carrie Lam, pentru a nu se lăsa impresia că se cedează violenţelor.

După ce autorităţile au interzis la începutul lunii octombrie portul de măşti în cursul manifestanţilor, Hong Kong-ul s-a confruntat cu un val de violenţe, inclusiv numeroase acte de vandalism.

Dacă preşedintele chinez Xi Jinping va valida plecarea lui Carrie Lam, succesorul acesteia la conducerea executivului hongkonghez ar urma să îşi preia funcţia în martie, mai scrie Financial Times.

Citește și: Donald Tusk recomandă statelor UE să accepte amânarea Brexitului

Într-o înregistrare audio al cărei conţinut a ajuns în presă în septembrie, Lam a declarat că ar demisiona dacă ar avea această opţiune. Ea a dezminţit apoi că vrea să îşi părăsească postul.

Desemnată de o comitet stabilit de Beijing să conducă Hong Kong-ul, Carrie Lam este ţinta nemulţumirilor protestatarilor şi nu beneficiază decât de o rată de sprijin de circa 22% conform unui recent sondaj.