DISTRIBUIȚI
nacla

Guvernul Boliviei a făcut cunoscut că depune plângere în faţa Curţii Penale Internaţionale (CPI) împotriva fostului preşedinte Evo Morales (foto) pentru crime împotriva umanităţii, consecutive barajelor rutiere organizate de simpatizanţii săi care au paralizat ţara luna trecută, notează AFP, potrivit agerpres.

În realitate, un stat-parte ca Bolivia, deşi semnatar al Tratatului de la Roma, nu poate „depune plângere”, ci doar să ceară procurorului Curţii să examineze o situaţie sau alta. În plus, în numele principiului complementarităţii, CPI intervine numai dacă sistemul juridic naţional prezintă deficienţe.


Citeşte şi: ULTIMUL vapor pe aburi din lume s-a ciocnit de mal: 17 oameni au fost răniţi!

„Biroul procurorului general (PGE) se află la CPI la Haga pentru a depune plângere pentru crime împotriva umanităţii contra lui Evo Morales şi altora”, a scris vineri pe Twitter preşedinta interimară a Boliviei, Jeanine Anez. PGE a confirmat depunerea plângerii.

Potrivit preşedintei Boliviei, plângerea este motivată de „asediul impus în oraşe care a dus la moartea a peste 40 de persoane din cauza lipsei în aprovizionarea cu oxigen medical” în plină pandemie de COVID-19.

Guvernul îi reproşează fostului lider de stânga (2006-2019) că, în august, a ordonat aceste baraje rutiere pentru a obliga Tribunalul Electoral Suprem (TSE) să stabilească o dată pentru alegeri, amânate deja de trei ori din cauza pandemiei.

În cele din urmă, TSE a fixat alegerile prezidenţiale şi parlamentare la 18 octombrie, punând capăt barajelor care au provocat penurie de alimente şi medicamente.

Bolivia, cu o populaţie de 11 milioane de locuitori, numără 118.781 de cazuri de coronavirus şi 5.288 de decese.

Citeşte şi: Atena DEZMINTE discuţiile cu Ankara

Ţara traversează o criză post-electorală după scrutinul din octombrie 2019.

Evo Morales şi-a revendicat victoria pentru un al patrulea mandat la alegerile la termen de la 20 octombrie, dar suspiciunile de fraudă au dus la săptămâni de proteste violente care l-au forţat pe primul preşedinte indigen al ţării să demisioneze şi să plece în exil în Mexic şi apoi în Argentina.