DISTRIBUIȚI
Pixabay

Dacă criza din Peninsula Coreea degenerează, chiar în ipoteza unui război convenţional, zeci de mii de sud-coreeni ar pieri încă din prima zi a unui nou conflict armat cu Phenianul, potrivit unor experţi citaţi de France Presse, potrivit agerpres.

Climatul în peninsulă s-a deteriorat considerabil de la începutul anului 2016 din cauza accelerării programelor balistic şi nuclear nord-coreene şi a duelului verbal tot mai agresiv între liderul nord-coreean Kim Jong-Un şi preşedintele american Donald Trump, aşteptat la Seul în noiembrie.


Or, când tensiunile sunt atât de ridicate, riscul de a vedea situaţia scăpând de sub orice control este real, avertizează Van Jackson, fost analist al Pentagonului, care predă astăzi la Universitatea din Wellington.

Citeşte şi: Finlanda cere ca Uniunea Europeană să renunţe la ora de vară

În timpul Războiului Coreei (1950-1953), care a făcut milioane de morţi şi a transformat sudul peninsulei într-un câmp de ruine, Seulul fusese de patru ori ocupat.

Sediu al guvernului sud-coreean, oraşul este în prezent o capitală tehnologică şi culturală cu 10 milioane de locuitori, incluzând şi zona suburbană.

Aflată în raza de acţiune a unei impresionante artilerii nord-coreene, poziţionate de cealaltă parte a Zonei Demilitarizate (DMZ), această populaţie ar fi o ţintă vizată în caz de conflict.

Se estimează că Phenianul a amplasat circa 10.000 de piese de artilerie şi circa 500 de rachete cu rază scurtă de acţiune de-a lungul frontierei, în cea mai mare parte disimulate în grote, tuneluri şi buncăre.

Seulul evaluează la 1,1 milioane de militari efectivul trupelor terestre nord-coreene, dintre care 70% ar fi cantonaţi la mai puţin de 100 km de frontieră.

Citeşte şi: Şeful Pentagonului a ajuns la graniţa cu Coreea de Nord şi a spus care este scopul SUA

Esenţialul arsenalului este de fabricaţie sovietică şi chinezească, şi probabil îmbătrânit, aprecia în 2015 un raport al Ministerului Apărării american.

Experţii consideră că Phenianul, care ameninţă cu regularitate să transforme Seulul într-un „ocean de flăcări”, ar încerca să facă un maximum de victime în primele ore ale unui conflict.

Coreea de Nord contează pe cel puţin 700 de tunuri de 170 mm şi lansatoare de rachete multiple de 240 mm, capabile să atingă Seulul, afirma în 2012 Institutul Nautilus din California, emiţând totuşi rezerve asupra fiabilităţii lor.

În noiembrie 2010, forţele nord-coreene lansaseră 170 de obuze şi rachete asupra insulei Yeonpyeong, în primul atac împotriva unei zone populate de civili de după război. Un sfert din aceste proiectile eşuaseră.

Totuşi, Institutul Nautilus estima că 65.000 de locuitori ai Seulului ar muri în prima zi a unui conflict convenţional , cea mai mare parte în primele trei ore. Bilanţul ar fi de 80.000 de morţi într-o săptămână.

Citeşte şi: Canada va despăgubi cu zeci de milioane de dolari trei persoane acuzate pe nedrept de terorism

„Ei pot să ucidă zeci de mii de persoane, să înceapă un război mai lung şi să genereze o cantitate enormă de pagube, înainte ca regimul să cadă”, spune Roger Cavazos de la acest institut.

În eventualitatea unui conflict, riposta americană şi sud-coreeană ar fi de ordinul minutelor, ceea ce ar reduce impactul artileriei nord-coreene şi numărul victimelor în Sud. Mulţi civili şi-ar găsi rapid refugiu în miile de adăposturi amenajate în Seul.

Potrivit acestui scenariu, contraatacul ar distruge 1% din artileria nord-coreeană în fiecare oră, adică aproape un sfert la capătul primei zile, iar grosul luptelor s-ar termina în patru zile.

Potrivit unor documente oficiale sud-coreene datând din 2016, Washingtonul ar mobiliza efective foarte importante: 690.000 de militari, 160 de nave şi 2.000 de avioane.

Acestea s-ar adăuga celor 28.500 de soldaţi americani staţionaţi în permanenţă în peninsulă şi unei armate sud-coreene de 625.000 de militari care ar trece sub comandă americană.

Avantajul tehnologic ar fi evident de partea Sudului şi toate scenariile indică o înfrângere a Nordului. Dar cu ce preţ?

Regimul nord-coreean dispune de un arsenal apocaliptic: „Ei au o întreagă ‘cutie cu instrumente’ din care se pot servi”, spune Daniel Pinkston, de la Universitatea Troy din Seul.

Citeşte şi: Reacţia Berlinului după ce Ankara a eliberat un cetăţean german

Estimările variază între 14 şi 18 ogive nucleare, o cifră care ar putea atinge 100 în 2020. Pentagonul consideră că Coreea de Nord consacră 25% din PIB armatei sale.

Analizele diferă cu privire la puterea celui de-al şaselea şi ultim test nuclear nord-coreean, la începutul lunii septembrie, prezentat de Phenian ca fiind cel al unei bombe H.

Dar site-ul 38 North şi Agenţia norvegiană Norsar au estimat că această bombă a degajat o putere de 250 de kilotone, adică de 16 ori mai puternică decât cea de la Hiroshima.

Potrivit Nukemap, un site care evaluează pagubele provocate de atacuri nucleare, dacă Phenianul ar face să explodeze un astfel de dispozitiv la 1.500 metri deasupra Seulului, 660.000 de persoane ar pieri instantaneu.

Un contraatac american asupra Phenianului cu o armă la fel de puternică ar face 820.000 de morţi, potrivit Nukemap.