DISTRIBUIȚI
Wikipedia

Ministrul belgian de externe, Didier Reynders, şi-a criticat luni colegii din guvern care exprimă păreri despre Catalonia deşi ‘nu stă în atribuţiile lor’ să facă acest lucru, reacţie ce survine după ce alţi politicieni belgieni au estimat că autorităţile spaniole iau măsuri excesive împotriva liderilor separatişti catalani, câţiva dintre aceştia din urmă fiind veniţi în Belgia în încercarea de a se sustrage arestării, relatează agerpres .

Reynders s-a referit în special la declaraţiile ministrului de interne Jan Jambon, membru al Partidului Naţionalist Flamand (N-VA), şi ale fostului premier Elio Di Rupo, care au criticat modul în care Spania tratează criza provocată de autoproclamarea independenţei Cataloniei prin decizia parlamentului acestei regiuni autonome, dar care a fost imediat apoi pusă sub tutelă de autorităţile de la Madrid.


Citiți și : Secretarul general al NATO , Jens Stoltenberg, ar putea rămâne la conducerea alianței pana în 2019

Într-un interviu acordat postului de radio belgian Bel-RTL, Didier Reynders a spus că ‘această afacere priveşte în primul rând Spania’ şi că este necesar ca ‘justiţia să fie lăsată să facă justiţie’.

El a menţionat în continuare că ‘nu politicienii (belgieni) sunt cei care gestionează cazul’ fostului lider al executivului catalan Carles Puigdemont şi a patru dintre foştii săi miniştri care s-au refugiat în Belgia şi a căror extrădare este cerută de justiţia spaniolă, ce i-a plasat deja în arest preventiv pe ceilalţi membri ai executivului catalan dizolvat, cu excepţia unuia eliberat pe cauţiune. Potrivit ministrului Didier Reynders, în cazul liderilor separatişti catalani veniţi în Belgia este vorba despre ‘proceduri legale’ cărora Belgia ‘nu li se poate opune’.

Însă predecesorul lui Reynders la conducerea MAE belgian, fostul comisar european Karel De Gucht, consideră că este ‘prea simplu să spunem că este vorba despre o afacere internă’ a Spaniei şi a insistat că Uniunea Europeană ‘trebuie să se pronunţe’ în acest caz.

‘O democraţie trebuie şi ea să respecte o serie de reguli, cum ar fi pedeapsa proporţională cu fapta comisă. Nu cred că este democratic ca un delict ce este foarte politic să conducă la o sentinţă de 30 de ani’ de închisoare, a spus Karel De Gucht, referindu-se la capetele de acuzare formulate împotriva liderilor separatişti catalani, inculpaţi de justiţia spaniolă pentru infracţiuni precum rebeliune, răzvrătire şi deturnare de fonduri, pentru care riscă până la 30 de ani de închisoare.

De asemenea, în opinia fostului şef al diplomaţiei belgiene, ‘încarcerarea unui politician este un simptom al unei funcţionări anormale a democraţiei’.

Carles Puigdemont şi cei patru foşti miniştri catalani veniţi împreună cu el în Belgia s-au predat autorităţilor din această ţară după ce Madridul a emis mandate europene de arestare pe numele lor, dar justiţia belgiană i-a eliberat condiţionat, urmând să se pronunţe asupra extrădării.

Sosirea lor în Belgia a readus în atenţie unele sensibilităţi în această ţară, confruntată şi ea cu aspiraţiile secesioniste ale populaţiei flamande. Potrivit publicaţiei Le Soir, premierul belgian Charles Michel şi-a ‘implorat’ miniştrii să nu mai formuleze comentarii despre Catalonia şi a avertizat de mai multe luni că problema proclamării independenţei Cataloniei poate fi ‘periculoasă’ şi pentru Belgia