DISTRIBUIȚI

Barack Obama revine, în primul volum al memoriilor sale, ”A Promised Land”, care apare marţi, asupra momentelor hotărâtoare ale primului său mandat (2008-2012), povestind cum arată viaţa unui preşedinte american între polemici, viaţa de familie şi operaţiuni militare secerete, scrie news.ro .    

Postul franceinfo prezintă câteva pasaje marcante din ultimul capitol (27) al cărţii, din care Le Journal du Dimanche (JDD) a prezentat fragmente, înaintea difuzării unui interviu exclusiv al lui Barack Obama la postul France2 marţi seara, după apariţia traducerii franceze ”Une terre promise” la Editura Fayard.


”BIRTHER”

În primăvara lui 2011, în plină campanie în vederea realegeril sale la Casa Albă, apar zvonuri potrivit cărora Barack Obama nu s-ar fi născut în Statele Unite, aşa cum impune Constituţia americană oricărui candidat la preşedinţie, ci în provincia Mombasa, în Kenya.

Citește și : Preşedintele Parlamentului European o felicită pe Maia Sandu

Unul dintre principalii promotori ai acestei teorii este nimeni altul decât Donald Trump, care este, la această vreme, doar un magnat în domeniul imobiliar.

”Zeci de emisiuni îi consacră un timp important lui Trump şi teoriilor sale”, îşi aminteşte Barack Obama în carte.

”Până la urmă am decis că este de ajuns”, scrie el.

Pentru a opri zvonurile, Casa Albă face public certificatul de naştere al lui Barack Obama, care atestă că s-a născut în Hawaii.

Însă unii, inclusiv Donald Trump, continuă să considere că acest document este un fals.

Atunci, pentru a stinge definitiv polemica, Barack Obama, care nu a mai vorbit niciodată în mod public despre acest lucru, se hotărăşte să se exprime în acest subiect, în pofida avizului consilierilor săi.

”Astfel, la 27 aprilie (2011), am urcat pe estrada sălii de presă de la Casa Albă”, povesteşte fostul preşedinte.

”Nu vom reuşi să ne rezolvăm problemele dacă ne lăsăm distraţi de clovni şi găinari de bâlci”, declara el în faţa presei.

Câteva zile mai târziu, ”cu jumătate de gură, Donald Trump a recunoscut că m-am născut în Hawaii, felicitându-se că m-a obligat – în numele poporului american – să îndepărtez orice îndoilei”, scrie el un pic mai departe.

ASCENSIUNEA LUI TRUMP ÎN POLITICĂ

La 1 mai 2011, la câteva zile după ce şi-a publicat certificatul de naştere, preşedintele american se amuză de această polemică, în cadrul tradiţionalului dineu al corespondenţilor la Casa Albă.

În faţa unei mulţimi de invitaţi influenţi – între care se află şi Donald Trump -, Barack Obama ia cuvântul.

”Nimeni nu este mai fericit şi mai mândru decât prietenul nostru Donald că poate pune capăt acestei poveşti cu actul de naştere. Pentru că acum el va putea să se concentreze din nou asupra problemelor adevărate. Oare chiar am fost pe Lună?”, spunea el.

”Asistenţa râdea în hohote. În mijloc, Trump, mut, zâmbea, galben (la faţă)”, povesteşte Barack Obama.

Însă, dincolo de glumă, preşedintele înţelege, prin amploarea acestei polemici, importanţa tot mai mare a miliardarului pe plan politic.

”Departe de a fi ostracizat din cauza conspiraţiilor pe care le-a colportat, Trump părea, din contră, mai influent ca niciodată”, notează el.

”Lucrul de care eram sigur este că el ştia să facă spectacol şi că în 2011, în Statele Unite, asta constituia în sine o formă de putere. Moneda cu care făcea comerţ Trump, oricât de superficială, părea să se aprecieze zilnic câte puţin”, analizează Barack Obama.

LANSAREA ASALTULUI ÎMPOTRIVA LUI BEN LADEN, ÎN POFIDA RETICENŢELOR LUI BIDEN

Amintirile sale din primăvara lui 2011 sunt marcate, de asemenea, de asaltul în Pakistan împotriva lui Osama ben Laden, liderul organizaţiei teroriste Al-Qaida.

Fostul preşedinte povesteşte pregătirile raidului Forţelor speciale şi incertitudinile acestei misiuni.

La acel moment plana îndoiala cu privire la faptul dacă ben Laden se afla sau nu la locul asaltului.

”Ştiu că depunem eforturi să fim cât mai precişi posibil. Dar, până la urmă, este «fifty-fifty». Să avansăm”, a tranşat el în faţa conducătorilor CIA, la 28 aprilie, cu câteva zile înainte de lansarea operaţiunii.

Vicepreşedintele său Joe Biden nu era de aceeaşi părere: ”Joe s-a pronunţat împotriva opţiunii unui raid, pe motiv că riscul unui eşec era prea mare şi că aş face mai bine să aştept să mă decid după ce serviciile de informaţii confirmă că ben Laden se afla în complex”.

”Ca de fiecare dată de la începutul preşedinţiei mele când apărea o decizie importantă, apreciam capacitatea lui Joe (Biden) de a face un pas la o parte şi de a pune întrebările care dor”, scrie el.

La 2 mai este lansat asaltul.

După ce abandonează o partidă de cărţi, pentru a-şi calma nervozitatea, preşedintele american se întoarce în Sala de criză de la Casa Albă.

”Pentru prima şi unica dată în preşedinţia mea, asistam la o operaţiune miliatră în timp real”, povesteşte el.

Citește și : Tot mai mulţi migranţi ajung în Cipru din Turcia

În jurul şefului statului american sunt reuniţi vicepreşedintele Joe Biden, secretarul de Stat Hillary Clinton şi ”cea mai mare parte a echipei securităţii naţionale”.

”Atunci când elicopterele au ajuns deasupra ţintei, m-am ridicat de pe scaun şi am spus «trebuie să văd asta»”, îşi aminteşte Barack Obama.

După câteva minute, Forţele speciale îl împuşcă pe Osama ben Laden, despre care ”era vorba, fără vreo posibilă eroare”. ”Am făcut-o”, a răsuflat uşurat, apoi, preşedintele în Sala de criză.