DISTRIBUIȚI
© REUTERS/Erik De Castro

O vizită a ministrului de externe armean, Ara Ayvazyan, în Nagorno-Karabah a reaprins spiritele între Azerbaidjan şi Armenia cu privire la statutul acestei regiuni din Caucazul de Sud, relatează joi DPA şi filiala Interfax din Azerbaidjan, potrivit agerpres

Acordul de pace încheiat cu două luni în urmă nu prevede nicio restricţie în privinţa contactelor între Armenia şi Nagorno-Karabah, a specificat joi Ministerul de Externe armean.


Citește și : Putin așteaptă Crăciunul într-o bisericuță ‘uitată de lume’

Preşedintele azer Ilham Aliev ameninţase anterior Armenia cu ‘un pumn de fier’ în cazul în care oficialităţi armene vor continua să călătorească în Nagorno-Karabah fără permisiunea azeră.

‘Mi s-a spus că ministrul armean de externe a plecat la Hankendi (denumirea azeră a oraşului Stepanakert). Ce face el acolo? Erevanul nu ar trebui să uite războiul. Şi pumnul de fier al Azerbaidjanului. Aceste vizite trebuie să se încheie. Vă avertizăm că, dacă vor continua asemenea măsuri provocatoare, Erevanul va regreta amarnic’, a ameninţat joi liderul azer, citat de Interfax.az. Astfel de vizite trebuie să înceteze, a spus el, adăugând că responsabilii armeni ‘n-au decât să stea la ei în ţară’.

Mai mult, preşedintele azer a subliniat că niciun cetăţean străin nu poate vizita teritoriul Nagorno-Karabah fără permisiunea autorităţilor de la Baku, conform portalului rusesc, dar declaraţiile sale sunt citate pe larg de numeroase agenţii de presă din spaţiul ex-sovietic.

‘Nicio organizaţie internaţională, cu excepţia Crucii Roşii, nu poate vizita Nagorno-Karabah. Acesta este teritoriul nostru. Întreaga lume recunoaşte acest teritoriu ca parte integrantă a Azerbaidjanului’, a spus şeful statului azer.

Armenia a cerut în repetate rânduri definirea statutului politic pentru Nagorno-Karabah, regiune care a fost mult timp controlată de Erevan înainte de reizbucnirea confruntărilor armate la 27 septembrie anul trecut.

Aliev a declarat de nenumărate ori că Nagorno-Karabah aparţine Azerbaidjanului şi statutul său nu poate face obiectul vreunei discuţii.

Citește și : Africa de Sud va cumpăra 1,5 milioane de vaccinuri produse în India

În acelaşi timp, preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat că doreşte să continue eforturile pentru o soluţionare paşnică a conflictului legat de Nagorno-Karabah şi pentru eliberarea tuturor prizonierilor.

Armenia şi Azerbaidjan au făcut schimburi de prizonieri de război de mai multe ori în ultimele săptămâni, dar sunt numeroase dispute cu privire la soarta soldaţilor armeni reţinuţi în continuare.

În urmă luptelor desfăşurate între 27 septembrie şi 9 noiembrie anul trecut, Azerbaidjanul a recuperat o mare parte din teritoriul enclavei al cărei control îl pierduse la începutul anilor 1990 şi care este locuită predominant de etnici armeni. Stepanakert, considerat capitala enclavei, rămâne sub control armean.

În total, peste 4.700 de persoane au murit de ambele părţi, conform unor bilanţuri, citate de agenţiile internaţionale de presă. O forţă de menţinere a păcii rusească de aproape 2.000 de militari monitorizează încetarea focului negociată de Moscova cu Armenia şi Azerbaidjan în Nagorno-Karabah.

Citește și : Președintele Ucrainei salută confirmarea lui Joe Biden la Casa Albă