DISTRIBUIȚI

Azerbaidjanul a cheltuit 2,5 miliarde de euro între 2012 şi 2014 în special pentru a-şi cumpăra sprijin în străinătate, inclusiv în cadrul Consiliului Europei (CoE), relevă o anchetă a mai multor publicaţii europene privind această ţară din Caucaz, preluată de agenţia France Presse, conform agerpres.

Publicată marţi, această anchetă, intitulată ‘Laundromat’ (‘Spălătoria’), realizată în comun de Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP) şi zece publicaţii europene, printre care cotidienele francez Le Monde, german Suddeutsche Zeitung, britanic The Guardian şi danez Berlingske, dezvăluie peste 16.000 de tranzacţii acoperite de această sumă.


Întrebat de AFP, consilierul preşedintelui Ilham Aliev, Ali Hasanov, a respins ancheta, spunând că „se bazează pe idei preconcepute, lipsite de fundament, urmăreşte să provoace şi se înscrie într-o campanie de denigrare a Azerbaidjanului organizată de forţe anti-azere”, invocând „Armenia şi lobby-ul armean internaţional”.

Citeşte şi: Un elev a deschis focul într-o şcoală de lângă Moscova. Patru oameni sunt răniţi – VIDEO

Conform Le Monde, aceste tranzacţii care „formează, fără îndoială, numai partea vizibilă a aisbergului” au fost efectuate, în special prin filiala estoniană a Danske Bank, „de patru companii cu sediul în Marea Britanie şi cu legături secrete cu regimul azer”.

Aceste companii au fost desfiinţate, precizează The Guardian, adăugând că Danske Bank a transmis în martie că procedurile anti-spălare de bani erau insuficiente la acel moment în Estonia, dar că această ţară „a luat măsurile necesare pentru a le remedia”.

Analiza tranzacţiilor dezvăluie un sistem care folosea la „spălarea de fonduri de provenienţă obscură, la finanţarea stilului de viaţă al liderilor regimului şi la cumpărarea bunăvoinţei în străinătate prin bani cash”, adaugă Le Monde.

Citeşte şi: Putin devine sarcastic când vine vorba despre relaţiile cu SUA: ‘E greu să te înţelegi cu cineva care confundă Austria cu Australia’

Conform cotidianului francez, Azerbaidjanul a căutat sprijin în conflictul său cu Armenia privind Nagorno-Karabah, dar în special „pentru a aplana criticile privind represiunea politică orchestrată de clanul preşedintelui Ilham Aliev, la putere de 14 ani”.

Foşti membri ai Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, specializată în apărarea drepturilor omului, se numără, conform publicaţiei franceze, printre beneficiarii generozităţii acestei fostei republici sovietice din Caucaz.

În iunie, Consiliului Europei a numit trei experţi pentru a ancheta acuzaţii de corupţie care vizează unii membri sau foşti membri ai săi, suspectaţi că au fost „cumpăraţi” de Baku în schimbul votului lor negativ împotriva unui raport – respins cu o majoritate largă de voturi de aleşii europeni – care denunţa situaţia deţinuţilor politici din Azerbaidjan.