DISTRIBUIȚI

Curtea de Apel de la Paris a ordonat miercuri punerea imediată în libertate, sub control judiciar, a lui Josu Ternera, unul dintre cei mai influenţă lideri ai organizaţiei separatiste basce ETA, arestat la mijlocul lunii mai în Franţa, după ce fusese condamnat în contumacie, în 2010 şi 2017, informează AFP, potrivit agerpres.

Liderul separatist va trebui să-şi predea paşaportul şi nu va putea părăsi teritoriul francez. El va trebui de asemenea să vină o dată pe săptămână la un comisariat din Paris, a informat Curtea, fără a-şi motiva decizia.


Citește și : Zece pescari malaezieni au fost răpiţi de islamiştii Abu Sayyaf

Potrivit mass-media spaniole, Ternera ar suferi de cancer. El a fost arestat la 16 mai în parcarea unui spital francez unde se ducea pentru îngrijiri.

Până la mijlocul zilei de miercuri, Curtea de Apel nu începuse încă dezbaterile asupra recursului înaintat de Ternera împotriva condamnării sale la şapte ani de închisoare pentru „asociere criminală teroristă”, decizie pronunţată la 1 decembrie 2010.

Separatistul basc contestă şi altă condamnare a sa, de la 1 mai 2017, de către Tribunalul Corecţional din Paris, la opt ani de închisoare pentru „participare la o asociere criminală teroristă”. Acelaşi tribunal urmează să se pronunţe asupra acestui recurs în data de 28 iunie.

Pe numele său adevărat Josu Antonio Urrutikoetxea Bengoetxea, liderul separatist basc Ternera, 68 de ani, a fost arestat la 16 mai în Sallanches (Alpii francezi), după mai mult de 16 ani de urmărire, în timp ce se ducea la spital să fie operat. El a fost liderul ETA (Euskadi Ta Askatasuna – Patrie bască şi Libertate) între 1977 şi 1992, fiind, rând pe rând, inspiratorul unei strategii de atentate sângeroase, apoi promotorul negocierilor de pace cu statul spaniol, înainte de a fi înlăturat de la conducerea grupării, în 2006.

El a fost arestat prima dată în Franţa, la Bayonne (sud-vest) în 1989, cu o grenadă în mână şi având asupra sa acte de identitate false, apoi condamnat la 10 ani de închisoare şi expulzat spre Spania după eliberarea lui, în 1996.

Citește și : Preşedintele iranian acuză SUA de ‘crime împotriva umanităţii’

Ales în 1998 în Parlamentul autonom basc, el a fost desemnat în 1999 drept unul dintre cei trei negociatori ai ETA în procesul de pace în final eşuat.

Ternera a dispărut în 2002, după ce a fost citat să compară pentru presupusul lui rol într-un atentat comis în 1987 împotriva unei cazărmi a Gărzii Civile în Zaragoza, în nordul Spaniei, atentat soldat cu 11 morţi, dintre care cinci copii. În acest dosar, justiţia spaniolă i-a cerut recent Franţei să i-l predea pe separatist.