DISTRIBUIȚI
Jerusalem Post

Tribunalul de la Ierusalim a stabilit luni că Autorităţii Palestiniene îi revine o ‘responsabilitate’ în 17 atacuri şi atentate antiisraeliene comise între 1996 şi 2002, transmite AFP, citând un comunicat a Ministerului Justiţiei, potrivit agerpres.

‘Tribunalul s-a aplecat asupra a patru niveluri de responsabilitate a Autorităţii Palestiniene: ideologic, financiar, practic şi mediatic, în special prin incitarea la violenţă’, se afirmă în verdict.


Citește și : Teheranul cere Marii Britanii să elibereze IMEDIAT petrolierul capturat în Gibraltar

În cazul celor 17 atacuri şi atentate invocate la proces, responsabilitatea Autorităţii a fost ‘dovedită’ la cel puţin unul din cele patru niveluri, arată tribunalul.

Instanţa a recunoscut de asemenea responsabilitatea ‘generală’ a preşedintelui palestinian Mahmoud Abbas, a lui Marwan Barghouti, fost înalt responsabil al mişcării Fatah, în prezent aflat în închisoare în Israel, şi a lui Yasser Arafat, fostul lider al Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei (OEP).

‘Autoritatea Palestiniană, OEP, Arafat, Abbas, Barghouti au avut toţi ca obiectiv să omoare evrei şi israelieni’, afirmă instanţa de la Ierusalim.

Preşedinta ONG-ului Shurat Hadin (care apără drepturile evreilor victime ale ‘terorismului’), avocata Nitzana Darshan-Leitner, a cerut despăgubiri toatele de un miliard de şekeli (250 milioane de euro) pentru victimele celor 17 atentate.

Nitzana Darshan-Leitner a salutat în decizia justiţiei o ‘victorie istorică’, ce face responsabilă ‘Autoritatea Palestiniană de atentatele comise în timpul celei de-a doua Intifada’, revolta palestiniană dintre anii 2000 şi 2005.

Citește și : Statul de drept s-a prăbuşit în Venezuela sub regimul Maduro (CIJ)

Instanţa a precizat că nivelul despăgubirilor va fi stabilit la o dată ulterioară.

În 2017, un tribunal israelian a condamnat Autoritatea Palestiniană şi pe autorii unui atentat din 2001 la plata a 18 milioane de dolari daune şi interese pentru familiile a trei israelieni ucişi, o decizie care a rămas însă literă moartă.

Ca şi decizia din 2017, şi cea de luni este în cea mai mare parte simbolică, modalităţile sale de aplicare rămânând neclare.