DISTRIBUIȚI
Make Me Aware

Cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, au discutat la telefon despre criza catalană, a declarat sâmbătă pentru Reuters o oficialitate europeană. 

Convorbirea telefonică evidenţiază noi preocupări faţă de o posibilă declarare a independenţei, săptămâna viitoare, de către parlamentul regional catalan şi faţă de reacţia guvernului spaniol, care ar putea exacerba ceea ce a devenit deja cea mai gravă criză politică din Spania din ultimele decenii, notează sursa citată.


Juncker a discutat cu Merkel vineri, în India, pe marginea summitului UE-India. „Au discutat despre situaţia din Spania, printre alte chestiuni”, a declarat oficialitatea europeană, fără a oferi detalii.

În capitalele UE creşte îngrijorarea privind impactul negativ al crizei asupra economiei spaniole, a patra cea mai importantă din zona euro, şi posibilele efecte asupra altor economii ale UE. Miniştrii de finanţe europeni, care se vor reuni luni şi marţi la Bruxelles, ar putea aborda acest subiect, cu toate că tema nu apare pe agenda oficială a reuniunii.

Comisia Europeană a cerut în repetate rânduri liderilor spanioli şi catalani să găsească o soluţie politică. Sprijinul oferit în declaraţii publice de liderii UE premierului spaniol Mariano Rajoy vine însoţit de preocuparea exprimată în privat despre repercursiunile pe care le-ar putea avea faptul că executivul de la Madrid a trimis poliţia pentru a-i împiedica pe catalani să voteze săptămâna trecută în cadrul referendumului privind independenţa.

De altfel, guvernul spaniol şi-a cerut scuze pentru prima dată vineri pentru recurgerea la violenţă de către poliţişti. În fine, unele state din UE sunt îngrijorate că discuţiile despre independenţa Cataloniei ar putea alimenta sentimente secesioniste în alte părţi ale Europei.

Ministrul de externe spaniol Alfonso Dastis a reiterat într-un interviu publicat sâmbătă de cotidianul german Der Spiegel, citat de EFE, că „nu ar ajuta” o mediere internaţională între Madrid şi Barcelona. Şeful diplomaţiei spaniole argumentează că „guvernul spaniol trebuie să apere statul de drept în faţa unui guvern regional care vrea să ducă la bun sfârşit o lovitură de stat” şi că, în acest context, o mediere internaţională nu are sens.

Dastis a mai adăugat că Mariano Rajoy are „suficiente opţiuni legale” pentru a răspunde posibilei provocări a unei declarări unilaterale a independenţei Cataloniei. În acest caz, spune Dastis, guvernul conservator spaniol va încerca să ajungă la un răspuns comun cu restul partidelor care fac parte din Congres.

Şeful diplomaţiei spaniole recunoaşte totodată că încercarea Cataloniei de a se separa de Spania va avea efecte negative asupra economiei spaniole şi adaugă că „fără îndoială va fi o problemă pentru zona euro, dar în niciun caz un al doilea ‘Brexit'”. „Când separatiştii spun că UE nu poate trăi fără catalani pur şi simplu ignoră realitatea”, a punctat Dastis.

Tensiunile şi perspectiva unei Catalonii independente îngrozesc mediile economice. Mai multe companii, între care băncile CaixaBank şi Banco de Sabadell, au decis deja să-şi transfere sediile sociale în afara Cataloniei.

Pe de altă parte, AFP relatează sâmbătă că încep să apară divergenţe în tabăra separatistă din Catalonia şi că apelurile la dialog se înmulţesc pentru a evita ciocnirea frontală cu Madridul, cu consecinţe imprevizibile. Un prim apel la o pauză pe calea independenţei a provenit chiar de la anturajul premierului regional catalan, Carles Puigdemont. Unul dintre apropiaţii săi, ministrul pentru companii, Santi Vila, a cerut vineri „o încetare a focului”. Totodată, el a făcut apel, în paginile cotidianului catalan Ara, „la reflecţie cu privire la utilitatea şi consecinţele” imediate ale unei declaraţii de independenţă a „Republicii Catalonia”.

Separatiştii sunt în prezent împărţiţi în două tabere: cei care intenţionează să sfideze Madridul până la capăt, proclamând cât mai curând independenţa, şi cei care lasă uşa deschisă unei medieri cu Madridul, idee susţinută insistent de Carles Puigdemont.

Aleşii partidului catalan CUP (Candidatura Unităţii Populare, extrema stângă) îşi joacă rolul tradiţional de instigatori, comentează AFP. „Momentul de neevitat şi irevocabil de a exercita (dreptul la) autodeterminare a sosit”, a declarat vineri Carles Riera, deputat al acestui partid în parlamentul regional.

Dimpotrivă, conservatorul Artur Mas, predecesorul lui Carles Puigdemont în fruntea executivului regional catalan, a explicat pentru Financial Times că liderii regionali nu ar trebui să se întrebe „cum să proclame independenţa, ci cum s-o pună în practică”.

Nici în rândul catalanilor situaţia nu este simplă. În marea lor majoritate, catalanii doresc un referendum legal pe tema independenţei şi consideră Madridul, aflat la doar 624 de kilometri sud-vest, ca fiind foarte îndepărtat de realităţile catalane, însă adversarii independenţei sunt mai numeroşi decât susţinătorii unei astfel de idei, potrivit unui ultim sondaj al autorităţilor catalane, realizat în iulie.

Prin urmare, apelurile la dialog se înmulţesc. În toată Spania sunt prevăzute să se desfăşoare sâmbătă manifestaţii în favoarea unei înţelegeri. Puigdemont se află în legătură cu o comisie creată de Colegiul avocaţilor din Barcelona, compusă din reprezentanţi ai lumii sindicale, academice şi economice. Respectiva comisie propune o ieşire din criză axată pe trei puncte: ca niciuna dintre părţi să nu ia o decizie în viitorul apropiat, ca Madridul să-şi retragă poliţiştii trimişi în Catalonia şi ca o comisie independentă să lanseze un proces de dialog.

Mii de oameni s-au adunat sâmbătă în Madrid şi în Barcelona, şi au făcut apel la organizarea unor negocieri pentru dezamorsarea crizei. La apelul iniţiativei cetăţeneşti „Parlem? Hablemos?” (Stăm de vorbă?, în limbile catalană şi spaniolă), câteva sute de spanioli îmbrăcaţi în alb s-au strâns la Madrid şi Barcelona în faţa primăriilor celor două oraşe pentru a pleda pentru „dialog” între catalani şi restul Spaniei.

„Spania este mai bună decât conducătorii săi”, se putea citi în manifestul lor, difuzat pe site-ul Change.org, şi care strânsese sâmbătă dimineaţa circa 9.000 de semnături. Un alt marş, autointitulat „patriotic”, a strâns în centrul Madridului mii de oameni veniţi „să apere unitatea Spaniei” prin forţa drapelelor spaniole.

Duminică, este prevăzută la Barcelona o nouă manifestaţie „pentru regăsirea înţelepciunii”. Scriitorul Mario Vargas Llosa, laureat al premiului Nobel pentru literatură şi care are dublă cetăţenie, peruană şi spaniolă, şi care a calificat separatismul catalan drept „o boală”, va lua parte la eveniment.