DISTRIBUIȚI
balkaneu.com

Prim-ministrul Kosovo a cerut vineri o anchetă internaţională după ce mai mulţi concetăţeni ai săi au fost condamnaţi la închisoare în Macedonia pentru a fi luat parte la o confruntare armată cu poliţia macedoneană, informează agerpres .

Bărbaţii făceau parte dintr-un grup de etnici albanezi care au fost condamnaţi joi în Macedonia vecină, unii la închisoare pe viaţă, sub acuzaţia că au pregătit atacuri şi că au avut ciocniri cu poliţia într-un incident armat din 2015.


Mulţimi de oameni au ieşit pe străzile capitalei Kosovo, Pristina, după condamnare, acuzând autorităţile macedonene de orchestrarea atacului. Protestatarii din oraşul Gjilan, în estul Kosovo, au ars drapelul macedonean.
Citiți și :  Ungaria și Bulgaria participă ca aliați în dezbaterile privind viitorul Uniunii Europene
Presa şi oficiali din Kosovo au declarat în mod repetat că albanezii acuzaţi sunt nevinovaţi şi că sunt victime ale unui complot al fostului guvern naţionalist al Macedoniei, afirmaţii respinse de Skopje.

„Trebuie făcută dreptate”, a declarat prim-ministrul kosovar Ramush Haradinaj, într-un comunicat. „O anchetă internaţională ar ajuta la aflarea adevărului pe care noi toţi îl cerem”, a adăugat oficialul.

El nu a spus cine ar trebui să efectueze ancheta.

Ministrul de externe al Kosovo, Behgjet Pacolli, a declarat că l-a chemat pe ambasadorul său de la Skopie pentru consultări şi a cerut o „clarificare” din partea ambasadorului macedonean la Pristina, fără a oferi detalii suplimentare.

Cei mai mulţi dintre condamnaţi sunt din Kosovo, în timp ce alţii provin din rândul propriei minorităţi albaneze a Macedoniei. Toţi au respins acuzaţiile.

Incidentul armat din 2015 a avut loc în timpul unui raid al poliţiei după atacul unor bărbaţi înarmaţi asupra unui post de frontieră. Unii dintre aceştia erau foşti combatanţi de gherilă ai Armatei Naţionale de Eliberare, o miliţie etnică albaneză care a condus o insurgenţă violentă în 2001 în Macedonia, soldată cu moartea de zeci de persoane.

Macedonia, o mică fostă republică iugoslavă cu aproximativ două milioane de locuitori, şi-a declarat independenţa în 1991 şi în mare parte a evitat violenţa ce a însoţit destrămarea Iugoslaviei în anii ’90, până la confruntările cu combatanţii etnici albanezi în 2001.

Majoritatea albanezilor, care ar reprezenta aproximativ 30% din populaţia Macedoniei, trăiesc în nord-vestul ţării, în apropierea graniţei cu Kosovo şi Albania