DISTRIBUIȚI

Amnesty International a calificat marţi, la fel ca ONG-uri locale şi Human Rights Watch (HRW), drept „apartheid” politica Israelului faţă de palestinieni, trataţi drept un „grup rasial inferior”, potrivit acestei organizaţii pentru apărarea drepturilor omului, ale cărei afirmaţii au fost criticate de statul israelian, informează marţi AFP, potrivit agerpres.

În aprilie 2021, HRW s-a alăturat unor ONG-uri palestiniene şi israeliene care au decis să utilizeze termenul de „apartheid” pentru a desemna politici ale Israelului faţă de palestinieni şi arabii israelieni, descendenţi ai palestinienilor rămaşi în Israel după crearea acestui stat, în 1948.


Citeşte şi: NeoCoV: Oamenii de știință din Wuhan avertizează despre un nou tip de coronavirus cu rată mare de deces și infecție – Black News

La aproape un an de la această primă utilizare a termenului „apartheid” de către un ONG internaţional în contextul israeliano-palestinian, Amnesty a publicat un raport voluminos pentru a explica alegerea de a utiliza termenul de „apartheid”, afirmând totodată că vrea să evite comparaţiile cu Africa de Sud.

„Fie că trăiesc în Gaza, în Ierusalimul de Est, în restul Cisiordaniei sau în Israel, palestinienii sunt trataţi ca un grup rasial inferior şi sistematic deposedat de drepturile lor. Iar aceste politici crude de segregaţie, de deposedare şi excluziune ale Israelului în aceste teritorii ţin în mod clar de apartheid”, subliniază organizaţia în raport, adăugând că palestinienii sunt consideraţi o „ameninţare demografică” de Israel.

La ora actuală, circa 6,8 milioane de oameni, evrei şi arabi, locuiesc în Israel, la Ierusalim, în Cisiordania Ocupată şi în Fâşia Gaza, teritoriu unde Israelul a impus o blocadă după ce mişcarea islamistă Hamas a preluat acolo puterea, în 2007, potrivit datelor oficiale.

Chiar de luni, când raportul Amnesty circula sub embargo, ministrul afacerilor externe israelian, Yair Lapid, a denunţat un raport „antisemit”, „o reciclare de minciuni”. „Amnesty era altădată o organizaţie stimată, pe care o respectam cu toţii. Astăzi, ea este exact contrariul”, a declarat Lapid, acuzând ONG-ul că a devenit o „organizaţie radicală”.

„Israelul nu este perfect, însă este o democraţie ataşată dreptului internaţional, deschisă la critici (…). Nu-mi place să spun că dacă Israelul nu era un stat evreu nimeni de la Amnesty nu s-ar fi luat de el, dar nu văd altă explicaţie”, a adăugat Lapid, membru al unei coaliţii guvernamentale susţinută de o formaţiune arabă.

„Israelul este ţintă pentru că e singurul stat evreu. Acest raport părtinitor şi politizat ignoră atât actele de terorism palestiniene, cât şi obligaţia Israelului de a-şi apăra cetăţenii împotriva aceluiaşi terorism”, a declarat la rândul său preşedintele Congresului Evreiesc Mondial, Ronald S. Lauder.

„O critică a practicilor statului Israel nu înseamnă absolut deloc antisemitism. Amnesty denunţă ferm antisemitismul”, a reacţionat secretarul general al Amnesty, Agnes Callamard. „Spunem că în 2021, 2022, există apartheid în Israel, nu sugerăm că acolo exista un sistem de apartheid în 1948”, a adăugat ea.

Citeşte şi: Rusia a trimis un răspuns scris Statelor Unite – Black News

În raportul său, Amnesty a îndemnat Consiliul de Securitate al ONU să impună un „embargo” asupra vânzărilor de arme către Israel, ţară care în 2021 a trecut printr-un război cu Hamas, mişcare considerată teroristă de Washington şi UE, şi „sancţiuni” împotriva responsabililor israelieni „cei mai implicaţi în crima apartheidului”.

Amnesty a mai cerut Curţii Penale Internaţionale (CPI) care a dispus anul trecut declanşarea unei anchete pentru „crime împotriva umanităţii” comise împotriva palestinienilor, „să adauge crima de apartheid” în acest dosar. Israelul duce la rândul său o campanie diplomatică, pentru a convinge ţări occidentale să-l susţină în faţa CPI.