DISTRIBUIȚI
Operation World

Somalia a stabilit, marţi, pentru data de 10 octombrie organizarea alegerilor prezidenţiale, scrutin a cărui amânare a provocat în ultimele luni una dintre cele mai grave crize politice din această ţară instabilă din Cornul Africii, informează AFP, potrivit agerpres

La finalul a două zile de negocieri între liderii politici somalezi, biroul premierului Mohamed Hussein Roble a publicat pe Twitter calendarul detaliat al acestor alegeri indirecte foarte aşteptate în Somalia.


Citește și : Ani grei de închisoare pentru o crimă rasistă în Portugalia

La mijlocul lui aprilie, prelungirea cu doi ani a mandatului preşedintelui Mohamed Abdullahi Mohamed, supranumit Farmajo – mandat ce a expirat pe 8 februarie fără ca alegeri să poată fi organizate – a dus la confruntări violente la Mogadiscio, punând sub semnul ameninţării fragilul echilibru al securităţii acestei ţări prizoniere a unui interminabil război civil.

La începutul lui mai, într-o încercare de aplanare, Farmajo l-a însărcinat în cele din urmă pe Roble cu organizarea alegerilor în cele mai mici detalii.

O lună mai târziu, evocând „o zi istorică”, guvernul a anunţat, după consultări cu liderii regiunilor acestui stat federal, organizarea alegerilor în termen de cel mult 60 de zile. Prin urmare, ele vor demara pe 25 iulie cu alegerea membrilor Senatului, apoi vor continua cu alegerea camerei inferioare, Camera Poporului, între 10 august şi 10 septembrie.

Potrivit sistemului electoral extrem de complex din Somalia, delegaţi speciali mandataţi de o mulţime de triburi îşi aleg parlamentarii, care la rândul lor îl desemnează pe preşedinte.

Astfel, parlamentarii se vor reuni pe 10 octombrie pentru a-l alege pe şeful statului.

În 2017, alegerea preşedintelui Farmajo a trezit multe speranţe în rândul populaţiei, care vedea în el un lider preocupat să lupte împotriva corupţiei şi hotărât să-i combată pe islamiştii shebab.

Citește și : Partidul Comunist Francez a pierdut şi ultimul său bastion electoral

Însă prelungirea mandatului său a fost percepută de mulţi ca o decizie hazardată menită să-l menţină la putere şi, printre alte probleme, islamiştii shebab nu au fost foarte îngrijoraţi în timpul preşedinţiei lui.

Guvernul de la Mogadiscio controlează doar o mică parte din teritoriul naţional, cu ajutorul crucial din partea celor circa 20.000 de militari din cadrul Forţei Uniunii Africane, Amison, care acţionează sub mandat ONU.