DISTRIBUIȚI
Total Croatia News

Croaţii votează duminică în cadrul unor alegeri prezidenţiale ce riscă să slăbească poziţia conservatorilor aflaţi la putere, cu câteva zile înainte de preluarea preşedinţiei semestriale a Consiliului Uniunii Europene, transmite AFP, potrivit agerpres.

Secţiile de vot vor fi deschise între orele 06.00 şi 18.00 GMT, primele rezultate fiind aşteptate după 19.00 GMT.


Citește și : Peste 230 de presupuşi membri ai gangului MS-13, arestați într-o importantă operaţiune împotriva grupării

Lupta se anunţă suficient de strânsă pentru ca deznodământul să se amâne pentru un al doilea tur de scrutin, pe 5 ianuarie.

Preşedinta în funcţie, conservatoarea Kolinda Grabar-Kitarovic, este ameninţată de la stânga de fostul său prim-ministru social-democrat, Zoran Milanovic, şi concurată de la dreapta de un cântăreţ populist, Miroslav Skoro, care îi divizează tabără.

Kolinda Grabar-Kitarovic, 51 de ani, a deveni preşedinte în 2015, o funcţie cu atribuţii în mare parte onorifice. Ea este susţinută de partidul de centru-dreapta HDZ, care domină viaţa politică de la declararea independenţei în 1991.

Cu 24% din intenţiile de vot, Kolinda Grabar-Kitarovic se află cot la cot cu Zoran Milanovic.

Miroslav Skoro, ce se prezintă ca independent, este creditat cu poziţia a treia, având 18% din intenţiile de vot într-un ultim sondaj.

Potrivit analiştilor, o înfrângere a Kolindei Grabar-Kitarovic ar complica şansele HDZ şi ale prim-ministrului Andrej Plenkovic, un moderat, în alegerile legislative prevăzute în principiu în toamna lui 2020.

Citește și : Premierul Indiei a convocat o ședință de urgență pe fondul protestelor violente din țară

De la 1 ianuarie, guvernul său va fi responsabil cu asigurarea preşedinţiei Consiliului UE timp de şase luni, în care, cel mai probabil, Marea Britanie va părăsi Uniunea, iar ţări din Balcanii Occidentali vor bate la porţile acesteia.

Din cei 3,8 milioane de alegători, în jur de 170.000 trăiesc în afara ţării, mai ales în Bosnia.

Ca şi vecinii săi balcanici, Croaţia se confruntă cu un exod al locuitorilor săi, un fenomen care s-a accelerat după aderarea ţării la UE în 2013.