DISTRIBUIȚI
France 24

Alegeri parlamentare se desfăşoară vineri în Iran, într-un context marcat de sancţiunile americane şi tensiunile cu Washingtonul, de presiunile UE în dosarul nuclear şi nemulţumirea socială internă, dar miza scrutinului este diminuată de faptul că legislativul de la Teheran are prerogative limitate în favoarea altor instituţii care nu sunt alese prin sufragiu direct, consemnează miercuri agenţia EFE, potrivit agerpres.

Criza economică din Iran, provocată de sancţiuni, dar şi de proasta gestiune internă şi de corupţie, este principala preocupare a cetăţenilor iranieni. Potrivit estimărilor Fondului Monetar Internaţional, economia iraniană s-a contractat cu 9,5% în 2019 şi pentru anul în curs este prognozată o creştere zero, în timp ce rata inflaţiei va depăşi din nou 30%.


Citește și : SpaceX anunţă primul transport turistic spaţial din istorie

Tensiunile cu SUA, care după retragerea din acordul nuclear decisă de Trump şi reinstituirea sancţiunilor împotriva Iranului a fost amplificată luna trecută de uciderea influentului general iranian Qasem Soleimani în Irak cu o dronă americană, sunt în prezent folosite de Teheran pentru a mobiliza alegătorii în favoarea candidaţilor conservatori.

În acest timp, reformiştii, care au susţinut acordul nuclear încheiat în 2015 cu marile puteri, se văd slăbiţi de campania de presiune maximă exercitată de SUA, iar mai nou parţial şi de UE. După ce Iranul şi-a diminuat considerabil angajamentele asumate în acel acord ca urmare a reinstituirii sancţiunilor americane, UE a decis în ianuarie să activeze mecanismul de soluţionare a diferendelor, ceea ce ar putea însemna anularea acordului dacă acesta ajunge în Consiliul de Securitate al ONU.

Criza economică şi puternica devalorizare a monedei naţionale au provocat în ultimul an şi jumătate proteste şi greve, care în noiembrie anul trecut, odată cu creşterea preţurilor la combustibili, au culminat cu acte de vandalism şi cu o reprimare violentă a protestelor. Potrivit Amnesty International, cel puţin 304 manifestanţi au fost ucişi şi mii arestaţi.

Teama faţă de un posibil nou val de represiune şi desfăşurarea masivă a forţelor de ordine au diminuat amploarea protestelor declanşate în ianuarie, când un avion ucrainean a fost doborât accidental după decolarea de la Teheran, majoritatea celor 176 de persoane aflate la bord şi care şi-au pierdut viaţa fiind iranieni cu unică sau dublă cetăţenie.

Toate protestele, indiferent de motivaţia lor, au condus la critici severe faţă de regimul teocratic de la Teheran. Însă mulţi dintre alegători îşi pun puţine speranţe în capacitatea viitorului parlament de a le soluţiona nemulţumirile, mai ales că legile constituţionale au limitat atribuţiile legislativului în favoarea altor organisme ale regimului.

După Revoluţia Islamică din 1979 au fost create numeroase instituţii şi consilii cu atribuţii legislative, diminuând relevanţa parlamentului. A fost astfel constituită o triadă legislativă, alcătuită din Parlament, Consiliul de Discernământ şi Consiliul Gardienilor. Cel din urmă este format din şase clerici desemnaţi de liderul suprem şi şase jurişti numiţi de puterea judiciară şi avizaţi de parlament.

Citește și : Germania vrea ‘să citească’ mesageriile criptate

Dar cum şeful puterii judiciare este numit de liderul suprem Ali Khamenei, rezultă că toţi membrii Consiliului Gardienilor sunt aleşi direct sau indirect de liderul suprem, care de asemenea îi desemnează şi pe cei 44 de membri ai Consiliului de Discernământ.

Mai mult, cei 290 de deputaţi din parlament trebuie să treacă prin filtrul Consiliului Gardienilor, care pentru scrutinul de vineri a descalificat mii de candidaţi, mare parte dintre ei fiind din rândul reformiştilor.

Consiliul Gardienilor trebuie de asemenea să-şi dea avizul că proiectele de lege propuse nu contravin legii islamice sau legilor constituţionale. Mai departe, Consiliul de Discernământ, al cărui rol este să elimine posibilele divergenţe între Parlament şi Consiliul Gardienilor, verifică dacă legile propuse sunt conforme aşa-numitelor ”politici generale ale sistemului”.

Constituţia Iranului, adoptată în 1979 şi revizuită zece ani mai târziu, prevede că sistemul politic al acestei ţări este unul religios, bazat pe principiul ‘Velayat faqih’, conform căruia liderul suprem are ultimul cuvânt în deciziile importante ale Republicii Islamice. ”Suntem o democraţie religioasă” şi această ”combinaţie între democraţie şi religie a creat aceste complicaţii”, sintetizează deputatul Mahmoud Sadeghi, unul dintre reformiştii descalificaţi de Consiliului Gardienilor pentru scrutinul de vineri.