DISTRIBUIȚI
lapresse.ca

Fostul preşedinte peruan Alberto Fujimori, condamnat pentru crime contra umanităţii, a plecat liber joi seara de la clinica unde fusese transferat pe 23 decembrie, cu o zi înainte ca actualul şef al statului, Pedro Pablo Kuczynski, să-l graţieze, declanşând o criză politică, transmite AFP.

Escortat de poliţişti şi gărzi de corp, fostul om forte din Peru (1990-2000), în vârstă de 79 de ani, a părăsit joi spitalul, în fotoliu rulant, pe poarta principală.


El i-a salutat scurt cu mâna dreaptă pe susţinătorii săi şi pe jurnalişti, înainte de a se urca într-un puternic 4×4, cu geamuri fumurii, în compania fiului său cel mai mic, Kenji, figură majoră a politicii peruane, considerat drept unul dintre moştenitorii săi.

La aproape o oră de la plecare, convoiul fostul preşedinte a intrat într-un cartier privat dintr-o zonă bogată a capitalei peruane.

„Sunt primele minute ale lui Alberto Fujimori în libertate”, a declarat pentru AFP medicul său personal, Alejandro Aguinaga, precizând că fostul şef al statului va rămâne într-o casă din Lima şi urma să se vadă cu cei patru copii ai săi.

În vârstă de 79 de ani, Alberto Fujimori a suferit la 23 decembrie o criză de hipotensiune şi o aritmie şi a fost nevoie de transferarea la spital din închisoare, unde ispăşea o pedeapsă de 25 de ani pentru corupţie şi pentru crime împotriva umanităţii în timpul mandatelor sale, între 1990 şi 2000.

Ziua următoare, actualul preşedintele peruan, Pedro Pablo Kuczynski, l-a graţiat.

La 30 decembrie, peste 230 de scriitori peruani, printre care laureatul Premiului Nobel pentru Literatură, Mario Vargas Llosa, au semnat un manifest în care au calificat această graţiere ca „ilegală şi iresponsabilă”.

Măsura a suscitat numeroase critici în străinătate, demisii din guvern şi a provocat manifestaţii ale peruanilor, care l-au acuzat pe Pedro Pablo Kuczynski că a negociat graţierea în schimbul menţinerii sale la putere cu sprijinul mişcării politice fondate de Alberto Fujimori.

Actualul şef al statului a fost acuzat de corupţie pentru legăturile sale cu Odebrecht, gigantul brazilian din domeniul construcţiilor, care a recunoscut că a plătit aproape cinci milioane de dolari unor firme de consultanţă direct legate de şeful statului, la acea dată ministru, între 2004 şi 2013.