DISTRIBUIȚI

Cercetătorii Alain Aspect, John F. Clauser şi Anton Zeilinger au fost recompensaţi, marţi, cu premiul Nobel pentru fizică pe anul 2022 pentru „experimente revoluţionare” în domeniul mecanicii cuantice, potrivit unui anunţ făcut de Hans Ellegren, secretarul general al Academiei Regale Suedeze de Ştiinţe, transmite agerpres.

Cei trei laureaţi din acest an ai premiului Nobel pentru fizică au fost recompensaţi pentru „experimente cu fotoni aflaţi în stare de inseparabilitate cuantică, stabilind încălcarea inegalităţilor lui Bell şi pionieratul în domeniul ştiinţei informaţiei cuantice”, potrivit comunicatului oficial publicat de Comitetul Nobel.


Citeşte şi: Trump depune plângere împotriva CNN şi cere 475 de milioane de dolari – Black News

„Am fost foarte surprins să primesc apelul”, a declarat Alain Aspect după anunţarea premiului la Stockholm, conform AFP. În pofida denumirii de „teleportare cuantică” utilizată pentru mecanismul de inseparabilitate cuantică, „nu este ca în Star Trek”, cu teleportarea obiectelor sau, a fortiori, a oamenilor, a explicat omul de ştiinţă.

Francezul Alain Aspect, americanul John Clauser şi austriacul Anton Zeilinger vor împărţi premiul în valoare de 10 milioane de coroane suedeze (circa 900.000 de dolari americani), acordat de Academia Regală Suedeză de Ştiinţe.

Afiliat la universitatea franceză Paris-Saclay, Alain Aspect are 75 de ani, în timp ce John Clauser are 79 de ani, iar Anton Zeilinger, de la Universitatea din Viena, are 77 de ani, conform AFP.

Printre laureaţii anteriori ai premiului Nobel pentru fizică se numără nume importante din domeniul ştiinţei, precum Albert Einstein, Max Planck, Pierre Curie şi Marie Curie, fiind recompensate astfel descoperiri revoluţionare care au remodelat modul în care vedem lumea.

În 2021, premiul Nobel pentru fizică a fost atribuit cercetătorilor Syukuro Manabe, Klaus Hasselmann şi Giorgio Parisi pentru „contribuţii extraordinare aduse înţelegerii sistemelor fizice complexe”. Giorgio Parisi a primit jumătate din acest premiu, pentru „descoperirea interacţiunii dintre dereglări şi fluctuaţii din sistemele fizice, de la scară atomică la scară planetară”, iar Syukuro Manabe şi Klaus Hasselmann au împărţit cealaltă jumătate a premiului, fiind recompensaţi pentru „modelul fizic al climei Pământului, cuantificând variabilele şi prezicând în mod fiabil încălzirea globală”, potrivit comunicatului oficial publicat de Comitetul Nobel.

Cu excepţia distincţiei acordate în domeniul economiei, premiile Nobel au fost create de magnatul suedez Alfred Nobel (1833-1896), inventatorul dinamitei.

Citeşte şi: Biden promite sancţiuni după represiunea manifestaţiilor din Iran – Black News

După atribuirea premiului pentru medicină, decernat luni paleogeneticianului suedez Svante Pääbo, şi a premiului pentru fizică, atribuit marţi cercetătorilor Alain Aspect, John F. Clauser şi Anton Zeilinger, sezonul Nobel din acest an va continua cu premiul pentru chimie, la 5 octombrie, premiul Nobel pentru literatură, la 6 octombrie, şi premiul Nobel pentru pace, la 7 octombrie. Premiul Riksbank Sveriges în Ştiinţe Economice în Memoria lui Alfred Nobel va fi anunţat luni, 10 octombrie.

Premiile vor fi înmânate la data de 10 decembrie.