DISTRIBUIȚI
Balkan Insight
epa05670860 Macedonians wait in the line to vote at a polling station in village of Murtino, FYR Macedonia, 11 December 2016. Macedonians are voting in early parliamentary elections on 11 December. EPA/NAKE BATEV

Alegătorii din Macedonia de Nord se întorc duminică la urne pentru al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, în contextul în care rata de participare la primul tur din 21 aprilie – chiar sub pragul minim de 40% pentru validarea scrutinului – pare să indice un eşec al politicienilor de a-i mobiliza pe cei 1,8 milioane de alegători, relatează AFP şi dpa, scrie agerpres.

Rezultatul strâns din primul tur – 42,85% pentru candidatul stângii aflate la putere, Stevo Pendarovski (56 de ani) şi 42,24% pentru candidata dreptei naţionaliste, Gordana Siljanovska-Davkova (63 ani) ilustrează divizarea societăţii între prooccidentali şi naţionalişti.


Citește și : Serghei Lavrov îl primește la Moscova pe omologul său din Venezuela

Cei doi s-au plasat pe poziţii diferite în legătură cu recenta decizie a puterii de a redenumi ţara Macedonia de Nord, pentru a pune capăt vechiului conflict cu Grecia legat de numele micii foste republici iugoslave.

Duminică, va trebui din nou ca pragul de 40% de ieşire la vot să fie depăşit pentru a evita ca ţara – una din cele mai sărace din Europa – să intre din nou într-o perioadă de incertitudine politică.

Premierul Zoran Zaev, care şi-a exprimat totuşi încrederea că „alegerile vor fi un succes”, a indicat că în caz contrar are în vedere convocarea de alegeri legislative anticipate.

Mai sunt însă şi alte opţiuni: convocarea unui nou scrutin, amendarea Constituţiei pentru a elimina condiţia cvorumului sau conferirea puterii de a-l alege pe şeful statului Parlamentului.

Citește și : Cutremur de 5.8 grade pe Richter în Japonia

Participarea la scrutin a minorităţii albaneze, care reprezintă între 20 şi 25% dintre cei 2,1 milioane de locuitori ai Macedoniei de Nord, s-ar putea dovedi decisivă.