DISTRIBUIȚI
Blikk

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan începe luni o vizită de două zile la Budapesta, unde este aşteptat, cu o atitudine mult mai conciliantă decât alţi lideri din Uniunea Europeană, de prim-ministrul Viktor Orban, notează AFP.

Şeful guvernului ungar a fost unul din primii liderii care l-au felicitat pe preşedintele turc după realegerea acestuia în iulie, şi unul din puţinii responsabili europeni care au asistat la ceremonia de învestirea a lui Erdogan pentru al doilea mandat.


Citeşte şi: Fosta şefă a statului brazilian nu a prins nici măcar un scaun de senator

Critic frecvent al unei Europe pe care o consideră ‘non-democratică’, Orban a salutat de mai multe ori ‘stabilitatea’ oferită de regimul turc.

După o vizită de stat desfăşurată la sfârşitul lui septembrie în Germania, într-o atmosferă de tensiune diplomatică ridicată, Erdogan calcă pe un teren lipsit de riscuri în Ungaria.

‘Este plăcut pentru el să viziteze o ţară UE unde nu i se vor face reproşuri în privinţa situaţiei drepturilor omului şi a democraţiei în Turcia’, remarcă pentru AFP Tamas Szigetvari, profesor de economie la Universitatea Peter Pazmany de la Budapesta.

Această vizită este şi o ocazie de a-şi sfida contestatarii, arătând că ‘nu, UE nu a întors complet spatele Turciei’, adaugă Szigetvari.

Ankara are nevoie de Uniunea Europeană într-o perioadă în care relaţiile sale cu Washingtonul se degradează, iar economia, foarte dependentă de schimburile cu Europa, trece prin dificultăţi.

Citeşte şi: Bashar al-Assad promite că provincia Idlib va reveni sub controlul Damascului: ‘Acordul este temporar’

Viktor Orban şi Recep Tayyip Erdogan vor susţine împreună o conferinţă de presă în cursul după-amiezii.

Preşedintele turc şi premierul ungar, reales în aprilie pentru al treilea mandat succesiv, sunt prezentaţi adesea drept chipurile unei noi categorii de lideri aleşi democratic, dar încercaţi de tentaţii autoritare şi acţionând împotriva libertăţilor individuale.

Surprinzător, bunele relaţii dintre cele două ţări lasă în plan secund un episod din istorie care le-ar putea diviza: cei 150 de ocupaţie otomană a Ungariei (1541-1699).

Marţi, Erdogan şi Orban vor inaugura la Budapesta mausoleul lui Gül Baba, derviş şi poet, ajuns în Ungaria cu trupele sultanului Soliman Magnificul.

În 2016, Ungaria a comemorat, cu participarea unor reprezentanţi turci, 450 de ani de la moartea lui Soliman, survenită în apropierea fortăreţei Szigetvar, în sudul ţării.

În timp ce preşedintele turc se afişează ca un nostalgic al imperiului otoman, guvernul lui Viktor Orban promite teze zise ‘turaniste’, foarte controversate printre istorici şi lingvişti, şi care susţin că popoarele de limbi turcice şi fino-ugrice (printre care şi maghiara) au o origine comună.

Citeşte şi: Noul preşedinte mexican se gândeşte la legalizarea drogurilor

Într-o vizită în septembrie în Kârgâzstan, Orban a lăudat maghiara ca ‘această limbă ciudată şi unică înrudită cu limbile turcice’.

În opinia lui Tamas Szigetvari, această teză îi permite lui Orban, înainte de toate, să se prezinte drept un ‘văr îndepărtat’ în ţările asiatice pe care Ungaria le curtează din raţiuni economice.

Turanismul, explică profesorul Norbert Pap, care a condus cercetări arheologice la situl morţii lui Soliman, este un refugiu ideologic recurent pentru ungurii obsedaţi de identitatea lor. ‘Este atractiv pentru cei care au sentimentul unei pierderi de prestigiu, al unui eşec de aliniere la Occident în privinţa salariului, a integrării’, a explicat profesorul pentru AFP.