DISTRIBUIȚI
Asia Times

Adunarea Generală a ONU a adoptat vineri o rezoluţie neconstrângătoare prin care condamnă lovitura de stat din Myanmar şi invită „toate statele membre să împiedice afluxul de arme” spre această ţară, o luare de poziţie rară care însă nu merge până la a cere instituirea unui embargo mondial pentru ţara respectivă, informează AFP, potrivit agerpres

Acest text a fost aprobat de 119 ţări, alte 36 s-au abţinut, printre acestea din urmă fiind şi China, principala susţinătoare a Myanmar, care şi-a exprimat regretul pentru o negociere fără transparenţă şi fără neincluzivă. O singură ţară, Belarus, care a împiedicat o adoptare a rezoluţiei prin consens aşa cum voiau autorii ei, a votat împotrivă.


Citește și : Alegeri parlamentare anticipate în Armenia

Spre deosebire de o aprobare prin consens, votul a obligat cele 193 de ţări ONU să-şi afişeze poziţia. Printre cele zece ţări ale ASEAN (Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud-Est) care participaseră la negocierea textului iniţiat de Liechtenstein, el însuşi susţinut de ţările occidentale, doar patru s-au abţinut de la vot: Brunei, preşedinte în exerciţiu al ASEAN, Cambodgia, Laos şi Thailanda.

Ca o particularitate notabilă a acestui vot este faptul că Myanmar, reprezentat de ambasadorul Kyaw Moe Tun, destituit după lovitura de stat din februarie, dar care continuă să sfideze junta, a votat în favoarea textului. După vot, diplomatul şi-a exprimat regretul că au fost necesare trei luni Adunării Generale a ONU pentru a adopta această rezoluţie, remarcând totuşi că că ea nu este mai explicită cu privire la un embargo asupra armelor.

Printre ţările care s-au abţinut de asemenea figurează Rusia şi Mali, unde s-a produs recent o a doua lovitură de stat militară în mai puţin de un an, Iranul şi Egiptul.

Adunarea Generală a ONU adoptă foarte rar rezoluţii care condamnă lovituri de stat militare sau care invită la limitarea armelor furnizate ţării vizate.

„Aceasta este condamnarea cea mai largă şi mai universală la ora actuală a situaţiei din Myanmar”, a spus ambasadorul UE la ONU, Olof Skoog. Rezoluţia „trimite un mesaj ferm şi puternic. Ea deligitimează junta militară, îi condamnă abuzurile şi violenţa împotriva propriului său popor, demonstrând izolarea sa în faţa lumii”, a apreciat el.

Rezoluţia cere de asemenea o revenire la democraţie în Myanmar şi eliberarea conducătorilor săi civili.

„Noi trebuie să creăm condiţiile restabilirii democraţiei”, indicase înainte de vot secretarul general al ONU, Antonio Guterres, exprimându-şi speranţa într-un „mesaj foarte clar” al Adunării.

Rezoluţia cere de asemenea aplicarea unui plan în cinci puncte al ASEAN care include numirea unui emisar şi cere forţelor armate din Myanmar „să oprească imediat toate actele de violenţă împotriva manifestanţilor paşnici”.

Textul, având drept coautori peste 50 de state, cere de asemenea un acces umanitar neîngrădit în Myanmar şi o vizită a emisarului ONU, Christine Schraner Burgener, care făcuse în cursul dimineţii o expunere a situaţiei respective în Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite.

În cursul reuniunii cu uşile închise a Consiliului, iniţiată de Londra, nicio declaraţie comună nu a fost adoptată din cauza diviziunilor persistente de opinii între membrii săi, au indicat unii diplomaţi pentru AFP.

Citește și : UE se pregătește ‘să-l ardă la buzunar’ pe Lukaşenko

Rezoluţia Adunării „invită statele membre ale ONU să facă acest lucru evident: încetarea furnizării de arme Myanmarului”, a reacţionat Human Rights Watch, care militează din februarie pentru impunerea unui embargo asupra armelor.

„Luni de atrocităţi şi de grave încălcări ale drepturilor omului de către forţele de securitate ale juntei au arătat în repetate rânduri pentru ce niciun guvern nu ar trebui să trimită nici măcar un glonţ. Consiliul de Securitate al ONU ar trebui acum să intervină şi să-şi adopte propria rezoluţie de impunere a unui embargo mondial asupra armelor către Myanmar”, a insistat Louis Charbonneau, director pentru ONU a HRW.

Rezoluţia de astăzi „este o ocazie de a arăta că lumea este solidară cu poporul din Myanmar şi nu cu armata”, autoare a „actelor de violenţă oribile împotriva unor civili obişnuiţi”, a subliniat ambasadoarea britanică la ONU, Barbara Woodward.

Peste 860 de civili au fost ucişi în Myanmar de la preluarea puterii totale de către militari la 1 februarie, potrivit ONU şi Asociaţiei de asistenţă pentru deţinuţii politici (AAPP).