DISTRIBUIȚI
BARCELONA, SPAIN - MARCH 12: A woman wearing protective mask walks the tourist spot of Las Ramblas street on March 12, 2020 in Barcelona, Spain. The number of people confirmed to be infected with the coronavirus (COVID-19) in Spain has increased to at least 2,968, with the latest death toll reaching 87, according to the country’s Health Ministry. As part of the measures against the virus expansion the Government has shut schools in Madrid, Catalonia and Basque Country. (Photo by David Ramos/Getty Images)

Acoperirea feţei cu o mască de protecţie împotriva noului coronavirus ar permite dezvoltarea unor forme benigne sau asimptomatice ale covid-19, iar pe lângă faptul că ar încetini circulaţia virusului SARS-CoV-2 ar permite o reducere a numărului cazurilor grave, potrivit unei ipoteze ale unor cercetători, relatează Le Monde, potrivit news.ro .

Această ipoteză a fost lansată de mai multe luni.


O reprezentată a acestei teorii, epidemiologul Monica Gandhi, scrie în ediţia din 8 septembrie a The New England Journal of Medicine, împreună cu colegul său de la Universitatea California din San Francisco George W. Rutherford, că purtarea generalizată a măştii de protecţie ar putea acţiona ca o formă de ”variolizare” şi imunizare a unei părţi a populaţiei, până la apariţia unui vaccin.

Citește și : România este din nou arătată cu degetul în raportul Comisiei Europene

În contextul în care numeroase ţări au optat să impună purtarea măştii de protecţie, pe lângă mesaje de prevenţie în favoarea distanţării fizice şi spălarea mâinilor, această ipoteză ridică deja numeroase întrebări.

Majoritea specialiştilor intervievaţi de Le Monde cu privire la acest subiect se pronunţă, pentru moment, în favoarea acestei teorii.

Termenul ”variolizare”, avansat de cei doi, a apărut la începutul secoluluial XVIII-lea, atunci când această tehnică, importată dn Orient, s-a dezvoltat în Europa ca mijloc radical de imunizare împotriva variolei, o boală extrem de contagioasă, care se transmite pe cale respiratorie (salivă, aerosoli).

Metoda constă în aplicarea de puroi de la bolnavi în cicatrice ale persoanelor sănătoase, în speranţa ca acestea să dezvolte forme atenuate ale bolii, imunizându-le în viitor.

”Acest lucru a funcţionat destul de bine”, declară profesorul de istoria sănătăţii Patrick Zylberman. ”Numai că exista riscul legat de contaminarea persoanelor astfel infectate în mod voluntar”, adaugă el, precizând că s-au întregistrat şapte-opt decese la 1.000 de persoane inoculate.

”Variolizarea a fost oprită pentru că s-a observat că toată lumea acţionează în mod diferit la agenţi infecţioşi şi că se omorau mai muţţi oameni decât se salvau”, subliniază directorul însărcinat cu Cercetarea la INSERM Frédéric Altare.

Variolizarea a fost abandonată în favoarea primelor vaccinuri, la sfârşitul secolului al XVIII-lea, mai puţin riscante, întrucât pun organismul în contact cu un vorus atenuat sau doar cu o parte a virusului.

Citește și : Comisia Europeană pune la colţ Polonia şi Ungaria

”Noi folosim termenul «variolizare» drept metaforă, pentru că nu sugerăm ca oamenii să fie infectaţi în mod voit cu SARS-CoV-2”, aşa cum s-a întâmplat cu variola, subliniază Monica Gandhi.

”Sugestia noastră este că măştile reduc inocularea virală sau doza (cantitatea de virus la care se expune purtătorul măştii), iar măştile vor creşte proporţia infectărilor asimptomatice”, precizează ea.