DISTRIBUIȚI
Radio Constanta

Parlamentul britanic a aprobat în cursul nopţii de luni spre marţi proiectul de lege al guvernului destinat să pună capăt supremaţiei dreptului european în Marea Britanie, cu ocazia primului vot asupra acestui text important în procesul ieşirii din Uniunea Europeană, transmite AFP.

După mai multe ore de dezbateri, deputaţii din Camera Comunelor au adoptat cu 326 de voturi pentru acest text care urmează să fie studiat în detaliu de deputaţi, în timp ce 290 de parlamentari au votat împotrivă.


Implementarea Brexitului a trecut de o primă etapă legislativă în Parlamentul britanic, în noaptea de luni spre marţi, odată cu aprobarea proiectului de lege al Guvernului menit să oună capăt supremaţiei dreptului european în Regatul Unit, relatează AFP.

După mai multe ore de dezbatere, deputaţii din cadrul Camerei Comunelor au primit cu 326 de voturi acest text crucial în procesul ieşirii ţării din Uniunea Europeană, iar 290 de aleşi au votat împotrivă.

Proiectul de lege urmează să fie studiat în detaliu de către Camera Comunelor, în comisii, o etapă în cursul căreia se va duce bătălia în vederea amendării textului, care provoacă o polemică din cauza amplorii puterii pe care o acordă Executivului.

”Parlamentul a luat decizia istorică de a susţine voinţa poporului britanic şi de a vota pentru o lege care aduce certitudine şi claritate înaintea retragerii noastre din Uniunea Europeană”, şi-a exprimat satisfacţia premierul Theresa May, citată într-un comunicat.

Intitulat ”legea (retragerii din) Uniunea Europeană”, textul vizează să abroge „European Communities Act” din 1972, care a marcat aderarea Regatului Unit la UE şi introduce primatul dreptului comuniat asupra dreptului britanic.

El urmează să transpună ca atare sau să amendeze o mare parte a legilor europene în dreptul britanic, o muncă titanică din perspectiva celor 12.000 de reglementări europene care se aplică în prezent în ţară.

Concret, această lege urmează să permită Regatului Unit să continue să funcţioneze normal atunci când va tăia cordul care-l leagă de UE, teoretic la sfârşitul lui martie 2019, la finalul unui proces de negociere cu Bruxellesul.

Trecerea lui prin Parlament constituie, aşadar, una dintre marile etape în aplicarea Brexitului, după referendumul istoric de la 23 iunie 2016 pe tema apartenenţei la UE şi activarea, la sfârşitul lui martie, a Articolului 50 din Tratatul de la Lisabona, care a lansat oficial divorţul.

PUTERI EXCEPŢIONALE

Ministrul Brexitului David Davis a avertizat duminică împotriva unui vot de respingere, apreciind că ar echivala cu ”o ieşire haotică din Uniunea Europeană”.

”Întreprinderile şi privaţii trebuie să primească asigurări cu privire la faptul că nu va exista o schimbare neaşteptată a legilor noastre” după ieşirea de sub tutela europeană, a insistat el.

În pofida opoziţiei Partidului Laburist, principala formaţiune din opoziţie, a Partidului Naţional Scoţian (SNP, pro-UE şi separatist) şi a Partidului Liberal-Democrat, un purtător de cuvânt al premierului Theresa May s-a declarat încrezător, luni, în rezultatul votului, în contextul în care Guvernul conservator dispune de o majoritate fragilă, în urma alianţei sale cu micul partid ultraconservator nord-irlandez DUP.

Însă partida nu este încă câştigată de Executiv, fragilizat în urma alegerilor generale din iunie.

Proiectul de lege al Guvernului nemulţumeşte numeroşi deputaţi, inclusiv în rândul conservatorilor, nu atât din cauza opoziţiei faţă de Brexit, cât mai ales din cauza metodei preconizate.

Guvernul solicită puteri excepţionale pentru a efectua chiar el modificări importante, necesare în vederea transpunerii dreptului european, exonerându-se de controlul deplin Parlamentului – ”puterile lui Henric al VIII-lea”, echivalente ordonanţelor româneşti.

”LOVITURĂ DE FORŢĂ”

De neimaginat pentru majoritatea deputaţilor laburişti, care denunţă o ”lovitură de forţă”, unii dintre ei s-au îndepărtat de consemenle de vot primite de la partid şi s-au raliat Guvernului.

”Dacă votez împotrivă (…) în această (luni) seara, nu înseamnă că votez împotriva Brexitului (…). Votez mai degrabă împotriva unui Brexit prost gestionat, care ameninţă să ne slăbească şi mai mult tradiţiile democratice stabilite de mult timp şi cu greu dobândite”, a explicat deputata laburistă Angela Smith.

Spre deosebire de Guvern, partidul ei vrea să menţină Regatul Unit în piaţa unică europeană în timpul unei perioade de tranziţie.

Prerogativele de care ar putea să dispună Executivul îngrijorează, de asemenea, sindicatele.

”Este usturător să vezi un Guvern care a promis să protejeze drepturile muncitorilor prezentând un proiect de lege cu privire la retragerea din UE înţesat de falii cu privire la drepturile muncitorilor”, a denunţat secretarul general al Confederaţiei sindicale TUC Frances O’Grady.

Brexitul continuă să cauzeze disensiuni în Regatul Unit, unde câteva mii de oameni au manifestat sâmbătă, în centrul Londrei, cerând Guvernului ”să renunţe” la el.