DISTRIBUIȚI
timeout.com

Oraşul american New York va păstra monumentele devenite subiecte de controversă, precum statuia lui Cristofor Columb de la intrarea în Central Park sau o placă în memoria mareşalului francez Pétain, erou al bătăliei de la Verdun, dar, ulterior, şef al regimului de la Vichy, transmite AFP.

Decizia menţinerii acestor monumente a fost luată de o comisie numită în august de primarul Bill de Blasio pentru a trece în revistă toate ‘simbolurile de ură’ prezente în metropola americană, după violenţele neonaziste din Charlottesville şi dezbaterea aprinsă care a urmat în jurul simbolurilor rasismului în SUA, potrivit agerpres .


Decizia comisiei lasă însă la locul lor majoritatea monumentelor atacate, începând cu statuia lui Columb, ridicată în 1892, în vârful unei coloane de 23 de metri, pentru marcarea a 400 de ani de la ‘descoperirea’ Americii.

Citește și : Donald Trump neagă că ar fi utilizat expresia „shithole countries” la întâlnirea DACA

În SUA, navigatorul genovez este văzut tot mai mult ca întruchipând genocidul amerindienilor şi al indigenilor în general, context în care numeroase oraşe, nu însă şi New York, au preferat să înlocuiască tradiţionala sărbătoare ‘Columbus Day’ printr-un omagiu adus popoarelor indigene.

Comisia new-yorkeză a cerut doar ca statuii să-i fie adaugată o placă inscripţionată cu detalii despre viaţa lui Columb, precum şi ca în apropiere să fie ridicat un monument al popoarelor indigene.

O decizie similară a fost luată şi în cazul plăcii care îl omagiază pe mareşalul Pétain, aşezată în 1931 în ‘Canionul eroilor’, o secţiune de pe Broadway, în sudul Manhattan-ului, unde sunt gravate pe trotuar plăci în memoria a circa o sută de personalităţi americane şi străine.

Primarul Bill De Blasio afirmase în august că această placă ar trebui să fie ‘una din primele care să fie înlăturate’.

Comisia numită de el a considerat însă că ar fi de preferat să fie mai degrabă explorate ‘posibilităţile de a adăuga context şi informaţii istorice’ despre personalităţile respective.

De Blasio a justificat această soluţie minimală subliniind că nu există ‘soluţii facile’ pentru ‘a ne asuma istoriile colective’.

‘Abordarea noastră este să adăugăm detalii şi nuanţe, în loc să înlăturăm complet reprezentările acestor istorii (…) Şi ne vom uita cu atenţie la cine a fost uitat şi unde putem să adăugăm opere pentru ca locurile noastre publice să reflecte diversitatea şi valorile extraordinarului nostru oraş’, a mai declarat primarul New York-ului.